Accesul la viitor, prin inteligența artificială via servicii integrate
Numărul 24-25, 2-15 iulie 2019 » Comentariul ediției
Asistăm, în prezent, la o multiplicare semnificativă a investigațiilor științifice referitoare la locul și rolul proceselor de digitalizare, cu aplicații directe și prioritare la economia reală. Faptul are multe explicații, fiind vorba despre un fenomen complex, care include interacțiunea unui mare număr de factori, de la cei determinați de nivelul de conștientizare a imperativelor timpului în care trăim până la capacitatea managerială și, îndeosebi, financiară de a promova efectiv, funcțional noile tehnici și tehnologii. În tot acest proces, profesioniștii contabili au un cuvânt greu de spus, ei înșiși conferind modalităților de prestare a serviciilor atributele erei digitale și, totodată, participând la fundamentarea deciziilor de ordin antreprenorial privind investițiile în materie de noi tehnologii, inclusiv în privința pregătirii personalului capabil să le utilizeze eficient.
Acesta este (ca să spunem așa) cadrul general în care se desfășoară analizele evocate, iar rezultatele celor mai multe investigații de acest tip sunt concludente. Bunăoară, se identifică, pe bază de comparații, stadiul atins la nivelul întregului antreprenoriat național în promovarea celor opt tehnologii digitale esențiale în conducerea entităților economico-sociale. Nu intrăm în detalii tehnice, deoarece scopul comentariului de față se limitează la semnalarea unor tendințe care atestă tocmai conștientizarea direcției de evoluție a economiei globale. Nu se poate vorbi despre competitivitate fără o reală conexiune la respectivele tendințe care implică, între altele, inteligența artificială, robotica, prestarea serviciilor integrate.
Studiile care iau în seamă situația pe ansamblul Europei Centrale și de Est consemnează că, în ultimul timp, antreprenorii români sunt cei mai avansați în procesul de însușire și utilizare a tehnologiilor digitale. Dobândirea unui asemenea loc pe podium este rezultanta aplicării unui sistem de principii și criterii care îmbină stările de fapt cu stările de spirit, în strânsa lor interdependență. Cel mai mult a contat și contează existența unor strategii la nivel de firmă privind implementarea noilor tehnologii și volumul investițiilor în capitalul uman și în echipamente specifice. Ponderea antreprenorilor care acționează în ambele sensuri este de 64% din total, nivel aproape dublu față de media pe ansamblul Europei Centrale și de Est, respectiv 15 state. Ceea ce este remarcabil în opinia specialiștilor vizează faptul că, în România, a prins contur clar un sistem tehnico-economico-social care include start-up-urile, centrele de finanțare, facilitățile fiscale, sistemele de pregătire din domeniul IT, precum și alte elemente care pot să potențeze într-o manieră performantă resursele existente, numărul mare de talente, baza tehnico-materială în continuă consolidare și adaptare la exigențele progresului științifico-tehnic la scară globală.
Sigur, sunt și numeroși alți parametri care trebuie luați în calcul pentru a asigura relevanța comparațiilor la care ne referim. Nu stăm prea bine la unele capitole, cum ar fi volumul investițiilor pentru digitalizare, nivel inferior mediei pe Europa Centrală și de Est, deci sub 40 de procente. La fel, condițiile în care se desfășoară afacerile își pun amprenta nu numai asupra dimensiunii procesului de digitalizare, ci și asupra profitabilității firmelor aflate în vizorul amintitelor analize. Or, cum bine știu profesioniștii contabili, de nivelul și ritmul sporului de profitabilitate depind și investițiile, resursele puse în joc pentru a se face față cu succes marilor provocări generate de procesul cunoașterii, însușirii și aplicării noilor tehnologii.
Pentru a se obține rezultate pe măsura potențialului de care dispunem, trebuie să se acționeze în continuare pentru diminuarea decalajelor față de statele avansate. Orice rămânere în urmă într-un sector sau altul influențează rezultatele de ansamblu. Avem, deci, de-a face cu un proces care impune din partea antreprenorilor o viziune strategică fără de care resursele nu pot fi gestionate eficient. Și, cum resursele sunt, prin natura lor, limitate, niciun antreprenor autentic nu-și permite să le irosească.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național