Primul summit social al UE din ultimii 20 de ani a reunit, la 17 noiembrie a.c., la Göteborg (Suedia), președinții instituțiilor UE, șefi de stat și de guvern, parteneri sociali și alte părți interesate. În prezența președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a prim-ministrului suedez, Stefan Löfven, participanții au purtat discuții deschise cu privire la modalitățile de promovare a locurilor de muncă și a creșterii economice echitabile în Uniunea Europeană și, totodată, a fost adoptată Proclamația privind Pilonul european al drepturilor sociale. Documentul a fost semnat de Jean-Claude Juncker, pentru Comisia Europeană, de Antonio Tajani, pentru Parlamentul European, și de prim-ministrul Estoniei, Jüri Ratas, pentru Consiliul Uniunii Europene.

Jean-Claude Juncker: „Un moment marcant în istoria Europei”

„Acesta este un moment marcant în istoria Europei. Uniunea noastră a fost de la bun început un proiect fondat pe valori sociale. Europa este mai mult decât o piață unică, mai mult decât fonduri, mai mult decât moneda euro, este o încarnare a valorilor noastre și a felului în care dorim să trăim. Modelul social european este o poveste de succes și, datorită lui, Europa a devenit un etalon la scară mondială din punctul de vedere al nivelului de trai și al condițiilor de lucru. Prin această Proclamație, ne afirmăm valorile comune și ne angajăm să respectăm un set de 20 de principii și drepturi: de la dreptul la o remunerație echitabilă la dreptul la asistență medicală, de la dreptul la învățarea pe tot parcursul vieții, dreptul la un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală ori egalitatea de gen la dreptul la un venit minim. Adoptând Pilonul european al drepturilor sociale, UE apără drepturile cetățenilor săi într-o lume care se transformă într-un ritm rapid. Semnarea Proclamației privind Pilonul drepturilor sociale la Summitul social de la Göteborg are loc într-un moment-cheie, ancorând solid dimensiunea socială în viitorul Uniunii Europene. Alegerea acestui moment nu a fost deloc întâmplătoare, dimensiunea socială a Europei devenind astfel primul jalon atins în linie dreaptă către summitul special de la Sibiu”, a declarat, la eveniment, președintele CE, Jean-Claude Juncker.

Summitul a fost axat pe valorificarea noilor oportunități și abordarea provocărilor comune pentru piețele muncii și modelele de protecție socială. Manifestarea a inclus trei sesiuni de lucru, desfășurate în paralel, care au abordat următoarele teme: accesul la piața muncii; condiții echitabile de angajare și de muncă; sprijinirea tranziției de la un loc de muncă la altul.

Proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale de către Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană subliniază angajamentul comun al liderilor UE de a sprijini și a proteja cele 20 de principii și drepturi consacrate de acesta.

Potrivit unui comunicat al CE, cu ocazia Summitului social, a fost publicat și un sondaj Eurobarometru cu tema Viitorul Europei – chestiuni sociale, care arată că mai mult de 8 din 10 europeni cred că economia de piață trebuie să fie combinată cu un nivel ridicat de protecție socială.

Inegalități sociale semnificative

Un asemenea document se impunea a fi adoptat în contextul în care mediul profesional trece astăzi prin schimbări rapide, întrucât globalizarea, revoluția digitală, formele de muncă în schimbare și evoluțiile demografice produc mereu noi oportunități și noi provocări. 70 de milioane de europeni nu au competențe numerice, digitale și de alfabetizare de bază, iar 40% dintre angajatori declară că nu găsesc oameni cu competențele necesare pentru creștere și inovare. În ziua de azi, oamenii își schimbă serviciul chiar și de zece ori în întreaga carieră, iar din ce în ce mai multe persoane lucrează cu contracte atipice. Mai mult, în timp ce populația Europei va crește în viitor, populația activă se va reduce: conform tendințelor actuale, până în 2060 vor exista cu 38 de milioane mai puțini europeni de vârstă activă. Astăzi există patru lucrători pentru un pensionar, în timp ce în 2060 raportul va fi de doi la unu.

În același timp, criza economică a avut efecte profunde asupra societăților noastre, de la șomajul de lungă durată la niveluri ridicate ale datoriei publice și private în multe părți ale Europei. Datorită măsurilor ferme care au fost luate la toate nivelurile, economia UE se află acum într-o poziție mai stabilă. Cu toate acestea, inegalitățile sociale sunt în continuare semnificative și rămân multe dificultăți de soluționat, precum diferențele legate de protecția socială a lucrătorilor cu contracte standard și a celor cu contracte atipice, diferențele de plată între bărbați și femei și accesul inegal la bunuri și servicii al persoanelor cu handicap și al altor categorii vulnerabile. De asemenea, apar întrebări cu privire la repartizarea uniformă în societate a inovării, a schimbărilor tehnologice și a avantajelor și eforturilor legate de deschiderea piețelor și a societăților.

20 de principii esențiale

Pilonul european al drepturilor sociale este menit să ofere drepturi noi și eficiente pentru cetățeni. Acesta are la bază 20 de principii esențiale, structurate în trei categorii: egalitatea de șanse și accesul la piața muncii; condiții de muncă echitabile; protecția socială și incluziunea socială.

Capitolul I: Egalitatea de șanse și accesul la piața muncii

1. Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții

Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.

2. Egalitatea de gen

Egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați trebuie asigurată și promovată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, evoluția carierei și condițiile de angajare. Femeile și bărbații au dreptul la remunerare egală pentru muncă de valoare egală.

3. Egalitatea de șanse

Indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie, handicap, vârstă sau orientare sexuală, orice persoană are dreptul la egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială, educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului. Egalitatea de șanse a grupurilor subreprezentate trebuie încurajată.

4. Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă

Orice persoană are dreptul la o asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Aceasta include dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare. Orice persoană are dreptul de a transfera drepturile la protecție socială și la formare profesională cu ocazia tranzițiilor profesionale. Tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor.

Persoanele aflate în șomaj au dreptul la un sprijin personalizat, continuu și consistent. Șomerii de lungă durată au dreptul la o evaluare aprofundată individuală cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj.

Capitolul II: Condiții de muncă echitabile

5. Locuri de muncă sigure și adaptabile

Indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii au dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecția socială și formarea profesională. Tranziția către forme de muncă pe durată nedeterminată trebuie încurajată.

Trebuie asigurată flexibilitatea necesară pentru ca angajatorii să se adapteze rapid la modificările contextului economic, în conformitate cu legislația și cu contractele colective de muncă.

Trebuie promovate formele de muncă inovatoare, în cadrul cărora se asigură condiții de muncă de calitate. Trebuie încurajate antreprenoriatul și activitățile independente. Trebuie facilitată mobilitatea ocupațională.

Raporturile de muncă ce au ca rezultat condiții de muncă precare trebuie prevenite, inclusiv prin interzicerea utilizării abuzive a contractelor atipice. Orice perioadă de probă trebuie să aibă o durată rezonabilă.

6. Salarii

Lucrătorii au dreptul la salarii echitabile, care să le asigure un nivel de trai decent.

Trebuie asigurate salarii minime adecvate, care să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând, totodată, accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie preîntâmpinată.

Toate salariile trebuie fixate într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali.

7. Informații despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere

La încadrarea în muncă, lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris în legătură cu drepturile și obligațiile care decurg din raportul de muncă, inclusiv în legătură cu perioada de probă. 

Înainte de concediere, lucrătorii au dreptul de a fi informați în legătură cu motivele acesteia și de a beneficia de o perioadă de preaviz rezonabilă. Lucrătorii au dreptul la acces la mecanisme imparțiale de soluționare a litigiilor și, în caz de concediere nejustificată, au dreptul la o cale de atac, inclusiv la o compensație adecvată.

8. Dialogul social și participarea lucrătorilor

Partenerii sociali trebuie consultați cu privire la conceperea și punerea în aplicare a politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu practicile naționale. Aceștia trebuie încurajați să negocieze și să încheie acorduri colective referitoare la chestiuni relevante pentru ei, cu respectarea autonomiei lor și a dreptului la acțiuni colective. Atunci când este cazul, acordurile încheiate între partenerii sociali trebuie puse în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre.

Lucrătorii sau reprezentanții acestora au dreptul de a fi informați și consultați în timp util cu privire la chestiuni relevante pentru ei, în special cu privire la transferul, restructurarea și fuziunea întreprinderilor și la concedierile colective.

Trebuie încurajat sprijinul pentru sporirea capacității partenerilor sociali de a promova dialogul social.

9. Echilibrul între viața profesională și cea personală

Părinții și persoanele cu responsabilități de îngrijire au dreptul la un concediu adecvat, la forme de muncă flexibile și dreptul la acces la servicii de îngrijire. Femeile și bărbații au dreptul egal la acces la concedii speciale în vederea îndeplinirii responsabilităților de îngrijire și trebuie încurajați să utilizeze aceste concedii în mod echilibrat.

10. Un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor

Lucrătorii au dreptul la un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității în muncă.

Lucrătorii au dreptul la un mediu de lucru adaptat la nevoile lor profesionale și care le permite să își prelungească participarea pe piața muncii.

Lucrătorii au dreptul la protecția datelor cu caracter personal în cadrul raporturilor de muncă.

Capitolul III: Protecția socială și incluziunea socială

11. Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii

Copiii au dreptul la servicii de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari de calitate și accesibile din punct de vedere financiar.

Copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei. Copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse.

12. Protecție socială

Indiferent de tipul și durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o protecție socială adecvată.

13. Indemnizații de șomaj

Șomerii au dreptul la un sprijin de activare adecvat din partea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în vederea (re)integrării pe piața muncii și la indemnizații de șomaj adecvate cu o durată rezonabilă, în concordanță cu cotizațiile plătite și cu normele naționale în materie de eligibilitate. Aceste indemnizații nu trebuie să constituie un factor de descurajare a reîncadrării rapide în muncă.

14. Venit minim

Orice persoană care nu dispune de resurse suficiente are dreptul la un venit minim adecvat care să îi asigure un trai demn în toate etapele vieții și dreptul la acces efectiv la bunuri și servicii de facilitare. Pentru persoanele care pot lucra, venitul minim ar trebui să fie combinat cu stimulente în vederea (re)integrării pe piața muncii.

15. Prestații de bătrânețe și pensii

Lucrătorii pensionați și persoanele care desfășoară activități independente pensionate au dreptul la o pensie proporțională cu cotizațiile plătite și care să le asigure un venit adecvat. Bărbații și femeile trebuie să aibă șanse egale de dobândire a drepturilor de pensie.

Orice persoană în vârstă are dreptul la resurse care să îi asigure o viață demnă.

16. Asistență medicală

Orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală preventivă și curativă de bună calitate și accesibilă din punct de vedere financiar.

17. Incluziunea persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap au dreptul la un sprijin pentru venit care să le asigure o viață demnă, la servicii care să le permită să participe pe piața muncii și în societate și la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor.

18. Îngrijire pe termen lung

Orice persoană are dreptul la servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate și accesibile din punct de vedere financiar, în special la servicii medicale la domiciliu și la servicii comunitare.

20. Accesul la servicii esențiale

Orice persoană are dreptul la acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii.