Actul normativ emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) care reglementează procedura specială de executare silită pentru contribuabilii care dețin creanțe asupra statului a intrat în vigoare, în urma publicării în Monitorul Oficial.

Ordinul ANAF nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide și exigibile de la autorități sau instituții publice este emis în aplicarea dispozițiilor art. 230 din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în situația în care debitorul are de încasat sume de la instituții ale statului, executarea silită se continuă prin poprirea acestor sume ori de câte ori, ulterior comunicării somației, se depune la organul fiscal un document eliberat de autoritatea sau instituția publică respectivă prin care se certifică faptul că sumele sunt certe, lichide și exigibile.

Această nouă procedură are scopul de a proteja contribuabilii care nu și-au încasat la timp creanțele comerciale de la instituții și autorități ale statului de măsurile dure de executare pe care tot statul, prin administrația fiscală, le putea lua asupra lor în condițiile în care neplata obligațiilor fiscale era determinată tocmai de neîncasarea la termen a acestor creanțe, lucru de altfel neechitabil, se arată în referatul de aprobare ce a însoțit actul normativ în varianta de proiect.

Astfel, actul normativ prevede că debitorul care înregistrează obligații fiscale restante pentru care sunt în derulare măsuri de executare silită aplicate de către organul fiscal central competent în administrarea creanțelor fiscale datorate de acesta și care are de încasat sume certe, lichide și exigibile de la autorități sau instituții publice poate depune la organul fiscal competent o cerere însoțită de documentul eliberat de autoritatea sau instituția publică, prin care solicită aplicarea prevederilor art. 230 din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

La cererea amintită, debitorul anexează, în original, documentul eliberat de autoritățile sau instituțiile publice prin care se certifică cuantumul sumelor certe, lichide și exigibile pe care debitorul le are de încasat de la acestea (atestatul).

Atestatul trebuie să conțină denumirea autorității sau instituției publice; numărul și data la care este emis; cuantumul sumelor certe, lichide și exigibile datorate la data emiterii acestuia de către autoritatea sau instituția publică; precizarea că este emis în vederea aplicării prevederilor art. 230 din Codul de procedură fiscală și angajamentul că de la data eliberării nu se efectuează plăți către debitor pentru stingerea sumelor cuprinse în atestat până la plata sumelor pentru care a fost înființată poprirea sau până la comunicarea de către organele fiscale a deciziei de ridicare a măsurii de executare silită asupra sumelor datorate debitorului de către terți sau a înștiințării că nu sunt în curs noi măsuri de executare silită, după caz; numele, prenumele, funcția și semnătura persoanelor împuternicite ale autorității sau instituției publice; ștampila autorității sau instituției publice.

Dacă ulterior luării unor măsuri de executare silită potrivit Codului de procedură fiscală debitorul depune la organul fiscal competent cererea și atestatul menționate mai sus, măsurile de executare silită se ridică în cel mult 7 zile de la confirmarea de către autoritatea sau instituția publică a primirii adresei de înființare a popririi asupra sumelor înscrise în atestatul emis de acestea, cu excepția cazului în care autoritatea sau instituția publică comunică faptul că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit.

În cazul în care suma înscrisă în atestat de către autoritatea sau instituția publică este egală sau mai mare decât cuantumul creanțelor înscrise în titlurile executorii în temeiul cărora au fost înființate popriri și/sau instituite sechestre, organul fiscal competent procedează la ridicarea celorlalte măsuri de executare silită împotriva debitorului.

Dacă cererea și atestatul sunt depuse la organul fiscal competent ulterior stingerii sumelor pentru care s-a început executarea silită, atestatul eliberat de autoritatea sau instituția publică se ia în considerare pentru următoarele executări silite.