Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 648 din 05 august 2019, impune debitorilor un tratament distinct privind tipurile de facilități fiscale acordate, în funcție de cuantumul obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat la data de 31 decembrie 2018.

Principalele prevederi ale ordonanței se referă la:

1. Instituirea unor măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion de lei (măsuri prevăzute la capitolul I din ordonanță);
2. Anularea unor obligații accesorii pentru debitorii – persoane juridice, persoane fizice sau entități fără personalitate juridică – care la data de 31 decembrie 2018, inclusiv, au obligații bugetare principale restante administrate de organul fiscal central sub un milion lei (măsuri prevăzute la capitolul II al ordonanței).

I. Restructurarea obligațiilor bugetare

În ceea ce privește măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion de lei, procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a acestor obligații bugetare restante la 31 decembrie 2018 a fost aprobată prin Ordinul nr. 2.810/2019 pentru aprobarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion de lei.

Potrivit actului normativ adoptat recent, această măsură a fost luată în scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței și se adresează debitorilor persoane juridice de drept public sau privat – cu excepția instituțiilor publice și a unităților administrativ-teritoriale – aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul intrării în insolvență. Aceștia își pot restructura atât obligațiile bugetare principale (debitele) restante la data de 31 decembrie 2018 în cuantum mai mare sau egal cu un million de lei, cât și obligațiile bugetare accesorii (dobânzi, penalități de întârziere, penalități de nedeclarare sau declarare eronată).

În privința obligațiilor bugetare care pot fi restructurate, reținem că fac obiectul acestei proceduri toate sumele care se cuvin bugetului general consolidat, individualizate în titluri executorii, existente în evidența organului fiscal central, precum și obligațiile bugetare declarate de debitor sau stabilite de organul fiscal competent prin decizie după data de 1 ianuarie 2019 aferente perioadelor fiscale de până la 31 decembrie 2018. Pot fi restructurate și obligațiile bugetare principale și accesorii stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale centrale după data de 1 ianuarie 2019.

Nu pot beneficia de acest tratament debitorii cu obligații bugetare ce fac obiectul compensării și nici cei ale căror obligații sunt stabilite prin acte administrative suspendate la executare în condițiile Legii contenciosului administrativ. Pentru aceste obligații, debitorii pot renunța la efectele suspendării actului administrativ fiscal pentru a beneficia de posibilitatea restructurării obligațiilor bugetare potrivit OG nr. 6/2019. În acest caz, debitorii trebuie să depună o cerere de renunțare la efectele suspendării actului administrativ fiscal odată cu notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare.

Notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare

Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa până la data de 30 septembrie 2019, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent.

Interesante sunt și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească debitorii pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare.

În primul rând, aceștia nu trebuie să se încadreze în categoria contribuabililor care pot beneficia de eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale, neîndeplinind cerințele Codului de procedură fiscală, și nici să se afle în procedura insolvenței sau în stare de dizolvare.

De asemenea, pentru a beneficia de restructurare, este obligatoriu ca debitorii să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal.

În plus, aceștia trebuie să prezinte organului fiscal un plan de restructurare și un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent.

Conform procedurii aprobate prin Ordinul nr. 2.810/2019, expertul independent poate fi orice persoană juridică sau fizică ce îndeplinește condițiile legale pentru efectuarea de expertize – așadar, expertul contabil poate îndeplini rolul de expert independent. Chiar dacă un expert contabil are încheiate contracte cu un client, el poate îndeplini, pentru acesta, și rolul de expert independent în cadrul unei prestări distincte de servicii.

Acesta urmează să efectueze o analiză referitoare la situația debitorului și problemele structurale cu care se confruntă și să întocmească planul de restructurare și testul creditorului privat prudent.

Expertul independent poate fi, de asemenea, un grup de experți. Grupul de experți, cu acordul debitorului, desemnează expertul responsabil cu realizarea monitorizării debitorului și a întocmirii raportului periodic sau intermediar privind stadiul implementării măsurilor incluse în planul de restructurare.

Planul de restructurare cuprinde, în mod obligatoriu, prezentarea situației patrimoniale a debitorului, a cauzelor și amploarea dificultății financiare a debitorului, precum și măsurile luate de debitor pentru depășirea acestora. De asemenea, planul trebuie să prevadă măsurile de restructurare a debitorului și modalitățile prin care acesta înțelege să depășească starea de dificultate financiară, cu termene clare de implementare, măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare, precum și prezentarea indicatorilor economico-financiari relevanți care să demonstreze restaurarea viabilității debitorului.

Testul creditorului privat prudent, noutate în domeniul procedurii fiscale, reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât și cu varianta deschiderii procedurii falimentului.

Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, dintre care una trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Prin înlesniri la plata obligațiilor bugetare se înțelege plata eșalonată a obligațiilor bugetare principale, precum și amânarea la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării.

În afara înlesnirilor la plată, prin planul de restructurare pot fi propuse ca măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale, stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului sau anularea unor obligații bugetare principale în condițiile stabilite de ordonanță.

Foarte important este faptul că măsura de anulare a unor obligații bugetare principale poate avea loc pentru maximum 50% din totalul obligațiilor bugetare principale, în condițiile plății unei cote părți din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată (procent variabil în funcție de obligațiile anulate), și nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.

Condițiile generale care trebuie îndeplinite pentru anularea obligațiilor bugetare principale:

1. obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și data depunerii solicitării de restructurare;
2. obligațiile bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat, înscrise în certificatul de atestare fiscală;
3. obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data depunerii solicitării de restructurare, cu excepția celor incluse în decizia de înlesnire sau a celor care formează obiectul unei alte măsuri de restructurare;
4. obligațiile bugetare declarate suplimentar de debitor și/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data depunerii solicitării de restructurare.

2. În primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite următoarele obligații bugetare:

1. obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
2. obligațiile bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat transmise organului fiscal în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
3. obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată, cu excepția celor incluse în decizia de înlesnire sau a celor care formează obiectul unei alte măsuri de restructurare;
4. obligațiile bugetare declarate suplimentar de debitor și/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată.

3. În al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puțin 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată.

4. Din al treilea an și până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporțional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată.

Condițiile specifice care trebuie îndeplinite pentru anularea obligațiilor principale, în funcție de procentul solicitat a fi anulat:

• În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum de maximum 30%, inclusiv, din totalul obligațiilor bugetare principale, pe lângă condițiile generale, debitorul trebuie să achite și 5% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată până la data depunerii solicitării de restructurare.
• În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum cuprins între 30% și 40%, inclusiv, din totalul obligațiilor bugetare principale, pe lângă condițiile generale, debitorul trebuie să achite și 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată până la data depunerii solicitării de restructurare.
• În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a unui cuantum cuprins între 40% și 50%, inclusiv, din totalul obligațiilor bugetare principale, pe lângă condițiile generale, debitorul trebuie să achite și 15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată până la data depunerii solicitării de restructurare.

Planul de restructurare poate să prevadă măsuri de restructurare a debitorului, precum restructurarea operațională și/sau financiară, restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social sau restrângerea activității prin valorificarea parțială a activelor din averea debitorului.

Planul de restructurare trebuie să fie aprobat de adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz.

Inedit este faptul că în cazul facilităților fiscale constând în restructurarea obligațiilor bugetare, debitorul este supus unui regim de monitorizare și supraveghere, expertul independent realizând o urmărire permanentă a acestuia, întocmind periodic un raport privind stadiul implementării, pe care îl transmite organului fiscal. De asemenea, pe toată perioada implementării măsurilor incluse în planul de restructurare, organul fiscal central instituie un regim de supraveghere a debitorului cu privire la respectarea prevederilor din planul de restructurare, precum și a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare.

Trebuie să reținem și faptul că pentru obligațiile bugetare ce formează obiect al restructurării, cu excepția obligațiilor bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat, nu se datorează și nu se calculează obligații de plată accesorii de la data aprobării planului de restructurare.

În ceea ce privește executarea silită, pentru obligațiile fiscale care fac obiectul restructurării aceasta nu începe sau se suspendă de la data depunerii solicitării de restructurare.

Odată cu comunicarea deciziei de aprobare a planului de restructurare către debitor, organele fiscale competente comunică, în scris, instituțiilor de credit la care debitorul are deschise conturile bancare și/sau terților popriți care dețin/datorează sume de bani debitorului măsura de ridicare a executării silite prin poprire.

Sechestrele și măsurile asigurătorii instituite de organul fiscal se mențin pe perioada acordării înlesnirii la plată. În situația în care bunurile sechestrate potrivit Codului de procedură fiscală trebuie valorificate în vederea asigurării finanțării și/sau plății datoriilor debitorului, organul fiscal ridică sechestrele, prin emiterea unei decizii la cererea debitorului, cu avizul persoanei/persoanelor care efectuează supravegherea, iar sumele obținute sunt folosite de debitor pentru punerea în aplicare a planului de restructurare.

Solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare

Debitorul depune la organul fiscal competent solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare, împreună cu planul de restructurare și testul creditorului privat prudent.

În analiza solicitării depuse, organul fiscal competent verifică:

1. dacă debitorul se află în dificultate generată de lipsa de disponibilități bănești și are capacitatea financiară de plată pentru a beneficia de eșalonarea la plată potrivit Codului de procedură fiscală;
2. dacă planul de restructurare conține elementele prevăzute de ordonanță și dacă este aprobat conform prevederilor ordonanței;
3. dacă măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare respectă condițiile ordonanței;
4. existența măsurilor de restructurare care asigură restabilirea viabilității debitorului și îndeplinirea testului creditorului privat prudent pe baza analizei puse la dispoziție de expertul independent.

Solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare se soluționează de organul fiscal competent în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării acesteia.

Modul de soluționare a cererii

În situația în care organul fiscal competent constată că debitorul poate beneficia de eșalonarea la plată potrivit Codului de procedură fiscală, emite decizie de respingere a solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare și soluționează cererea potrivit dispozițiilor art. 184-209 din Codul de procedură fiscală. În acest caz, organul fiscal verifică condițiile de acordare a eșalonării la plată.

În cazul în care organul fiscal competent constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanță, acesta emite decizie prin care aprobă restructurarea obligațiilor bugetare.

În situația în care organul fiscal competent constată că debitorul nu îndeplinește condițiile prevăzute de ordonanță, acesta solicită debitorului efectuarea modificărilor necesare. În cazul în care în termen de 30 de zile de la data solicitării nu sunt efectuate modificările, organul fiscal competent emite decizie de respingere a solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare, fără a fi afectat dreptul debitorului de a depune o nouă solicitare.

Important!!! Obligațiile bugetare care fac obiectul restructurării nu sunt considerate obligații restante.

Eșecul planului de restructurare

Planul de restructurare eșuează în situația în care măsurile de restructurare a debitorului, inclusiv măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare, cu excepția înlesnirilor la plată, nu sunt implementate la termenele stabilite în plan și după notificarea debitorului acesta nu prezintă un plan de restructurare ajustat sau nu realizează măsurile în termenul stabilit de persoana/persoanele care supraveghează debitorul. Planul de restructurare eșuează și în situația în care înlesnirea la plată își pierde valabilitatea.

Sechestrele și măsurile asigurătorii instituite de organul fiscal se mențin pe perioada acordării înlesnirii la plată. În situația în care bunurile sechestrate potrivit Codului de procedură fiscală trebuie valorificate în vederea asigurării finanțării și/sau plății datoriilor debitorului, organul fiscal ridică sechestrele, prin emiterea unei decizii la cererea debitorului, cu avizul persoanei/persoanelor care efectuează supravegherea, iar sumele obținute sunt folosite de debitor pentru punerea în aplicare a planului de restructurare.

În cazul emiterii deciziei de respingere, începe sau continuă executarea silită de la data comunicării acesteia.

În situația în care măsurile de restructurare a debitorului, precum și măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare au fost realizate, planul de restructurare se consideră finalizat, iar dobânzile, penalitățile și toate accesoriile datorate de debitor, amânate la plată, precum și obligațiile bugetare principale amânate la plată se anulează prin decizie, care se comunică debitorului odată cu decizia de finalizare a planului de restructurare.

Decizia de finalizare a planului de restructurare a obligațiilor bugetare, împreună cu decizia de anulare a obligațiilor bugetare principale și accesorii amânate la plată, se comunică debitorului, potrivit Codului de procedură fiscală.

Plata cu anticipație a sumelor cuprinse în graficul de plată

Debitorul poate plăti anticipat, parțial sau total, sumele cuprinse în graficul de plată. În acest caz, debitorul notifică organul fiscal, prin cerere, cu privire la intenția de a stinge anticipat aceste sume. În cazul achitării anticipate parțiale, organul fiscal competent înștiințează debitorul, până la următorul termen de plată din grafic, cu privire la stingerea sumelor datorate în contul următoarelor rate de înlesnire aprobate până la concurență cu suma achitată.

Solicitarea deschiderii procedurii insolvenței

Organul fiscal competent are obligația de a solicita deschiderea procedurii insolvenței, în condițiile Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția debitorilor care se află în administrare specială potrivit Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, și a operatorilor economici din industria națională de apărare care sunt autorizați și înscriși în registrul unic al operatorilor economici și al capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare potrivit Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în următoarele situații:

1. în cazul în care debitorul nu depune solicitarea de restructurare în termenul prevăzut la art. 22 din OG nr. 6/2019 (6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, mai exact până la data de 8 februarie 2020);
2. în cazul în care organul fiscal competent respinge solicitarea de restructurare și nu emite acordul de principiu pentru acordarea unei eșalonări conform Codului de procedură fiscală și debitorul nu achită obligațiile bugetare în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de respingere, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la art. 22 din OG nr. 6/2019 (6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, anume până la data de 8 februarie 2020);
3. în cazul în care planul de restructurare eșuează și debitorul nu achită obligațiile bugetare în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de constatare a pierderii valabilității înlesnirii la plată, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la art. 22 din OG nr. 6/2019 (6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, mai exact până la data de 8 februarie 2020).

Termenul de depunere a solicitării de restructurare

Atenție!!!  Solicitarea de restructurare se poate depune în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a amintitei ordonanțe, sub sancțiunea decăderii, mai exact până la data de 8 februarie 2020.

Pentru debitorii care la data intrării în vigoare a ordonanței se află într-o procedură de cercetare sau investigație a Comisiei Europene din punctul de vedere al compatibilității cu legislația în domeniul ajutorului de stat, termenul de 6 luni începe să curgă de la data agreării modului de acordare a facilității fiscale de către Comisia Europeană.

I. Anularea unor obligații accesorii pentru debitori

Anularea unor obligații accesorii se face pentru debitorii – persoane juridice, persoane fizice sau entități fără personalitate juridică – care la data de 31 decembrie 2018, inclusiv, au obligații bugetare principale restante administrate de organul fiscal central sub un milion lei.

Atenție!!! Pot beneficia de prevederile prezentului capitol și debitorii – persoane fizice sau entități fără personalitate juridică, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituțiile publice – care au obligații bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 de un milion lei sau mai mari.

Prin obligații bugetare principale restante la 31 decembrie 2018, inclusiv, se înțelege:

1. obligații bugetare pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată până la 31 decembrie 2018 inclusiv;
2. diferențele de obligații bugetare principale stabilite prin decizie de impunere comunicate până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Codul de procedură fiscală;
3. alte obligații de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal în vederea recuperării la data de 31 decembrie 2018, inclusiv.

Nu sunt considerate obligații de plată restante la 31 decembrie 2018, inclusiv:

1. obligațiile bugetare pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, la data de 31 decembrie 2018, inclusiv;
2. obligațiile de plată stabilite în acte administrative a căror executare este suspendată în condițiile legii, la data de 31 decembrie 2018, inclusiv.

Anularea accesoriilor aferente obligațiilor bugetare restante la data de 31 decembrie 2018

Dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 decembrie 2018, inclusiv, se anulează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

1. toate obligațiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 15 decembrie 2019, inclusiv;
2. sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege toate obligațiile bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 și 15 decembrie 2019, inclusiv, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor;
3. debitorul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Această condiție se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central;
4. debitorul depune cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea în mod corespunzător a condițiilor prevăzute la lit. a)-c), dar nu mai târziu de 15 decembrie 2019, inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Solicitarea de anulare a accesoriilor aferente obligațiilor bugetare restante

Debitorii care intenționează să beneficieze de anularea obligațiilor bugetare accesorii pot notifica organul fiscal competent cu privire la intenția lor cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.

După primirea notificării, organul fiscal competent verifică dacă debitorul și-a îndeplinit obligațiile declarative potrivit vectorului fiscal până la respectiva dată, efectuează stingerile, compensările și orice alte operațiuni necesare în vederea stabilirii cu certitudine a obligațiilor bugetare ce constituie condiție pentru acordarea facilității fiscale. În cazul în care se constată că debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile declarative, organul fiscal îl îndrumă potrivit art. 7 din Codul de procedură fiscală.

În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării, organul fiscal competent eliberează din oficiu certificatul de atestare fiscală, pe care îl comunică debitorului.

Organul fiscal are obligația de a clarifica cu debitorul eventualele neconcordanțe cu privire la obligațiile bugetare ce constituie condiție pentru acordarea facilității fiscale sau a celor care pot fi anulate.

 Pentru debitorii care au notificat organul fiscal:

1. dobânzile, penalitățile și toate accesoriile, care pot face obiectul anulării, se amână la plată în vederea anulării. În acest caz, organul fiscal emite decizie de amânare la plată a dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor;
2. procedura de executare silită nu începe sau se suspendă, după caz, pentru obligațiile accesorii amânate la plată potrivit lit. a);
3. obligațiile accesorii amânate la plată potrivit lit. a) nu se sting până la data soluționării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 15 decembrie 2019, inclusiv, în cazul în care debitorul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.

 Decizia de amânare la plată a dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor își pierde valabilitatea în oricare dintre următoarele situații:

1. la data emiterii deciziei de anulare a accesoriilor sau a deciziei de respingere a cererii de anulare a accesoriilor, după caz;
2. la data de 15 decembrie 2019, în cazul în care debitorul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.

Efecte cu privire la popririle instituite de organul fiscal central

Prin derogare de la prevederile art. 236 din Codul de procedură fiscală, până la data de 15 decembrie 2019, inclusiv, debitorii care au notificat organul fiscal și au înființate popriri de către organul de executare fiscală la data intrării în vigoare a ordonanței asupra disponibilităților bănești pot efectua plata sumelor înscrise în adresele de înființare a popririi din sumele indisponibilizate.

Aceste prevederi sunt aplicabile și pentru popririle înființate între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe și data de 15 decembrie 2019, inclusiv.

Cererea de anulare a accesoriilor

Cererea de anulare a accesoriilor se soluționează prin decizie de anulare a accesoriilor sau, după caz, decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor.

Anularea accesoriilor în cazul obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 datorate bugetelor locale

În cazul obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 mai mari sau mai mici de 1 milion lei, datorate bugetelor locale, prevederile prezentului capitol se aplică de către unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București, opțional, dacă consiliul local stabilește, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi.

Prin hotărârea prevăzută mai sus, consiliul local aprobă și procedura de acordare a anulării accesoriilor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)