Modificări fiscale aduse domeniului construcțiilor prin OUG nr. 43/2019
Numărul 26-27, 16-29 iulie 2019 » Curier legislativ
După cum este bine cunoscut, anul 2019 a adus modificări importante în ceea ce privește fiscalitatea veniturilor din salarii pentru angajații ce își desfășoară activitatea la societăți din domeniul construcțiilor. În primul rând, potrivit OUG nr. 114/2018, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară este de 3.000 lei/lună, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră. Conform OUG nr. 43/2019 și după data de 1 ianuarie 2020, pentru domeniul constructiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei/lună, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.
Totodată, se cunoaște faptul că sectorul de activitate al construcțiilor este considerat sector prioritar pentru următorii zece ani, și, conform OUG nr. 114/2018, au fost introduse facilități fiscale pentru salariații care au realizat venituri din salarii și asimilate salariilor, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, la societăți din domeniul construcțiilor. Aceste facilități se pot acorda dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, modificate prin OUG nr. 43/2019. Astfel, pentru a aplica facilitățile fiscale, persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Societăți nou înființate, înregistrate la Registrul Comerțului începând cu luna ianuarie a anului 2019 | Cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Dacă cifra de afaceri din construcții din cifra de afaceri totală este cel puțin 80% se aplică facilitățile fiscale în luna respectivă. |
Societăți existente la data de 1 ianuarie 2019 | Dacă societatea a realizat cumulat pe anul fiscal anterior de peste 80% cifra de afaceri din construcții din cifra de afaceri totală, atunci facilitățile se aplică pe tot anul. |
Dacă societatea NU a realizat cumulat pe anul fiscal anterior de peste 80% cifra de afaceri din construcții din cifra de afaceri totală, atunci facilitățile se aplică dacă este îndeplinită condiția de la societățile nou înființate. |
c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru opt ore de muncă/zi, de minimum 3.000 lei lunar. Cu alte cuvinte raportarea se face la salariul de încadrare și nu la venitul brut.
d) scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății, iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii;
e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b), în vederea aplicării facilității fiscale, se va stabili prin ordin al președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care se va publica pe site-ul instituției.
Amintim că facilitățile fiscale presupun o cotă redusă a CAS de 21,25% și o scutire de CASS și de impozit pe venit.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național