11 state membre ale UE, între care România și Franța, și-au reafirmat marți voința de a "consolida cooperarea europeană" în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta "noi proiecte", insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei, informează AFP, preluată de Agerpres. "Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care permit atingerea obiectivelor noastre climatice, să producem electricitate și să garantăm securitatea aprovizionării", afirmă cele 11 state într-o declarație comună semnată cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor europeni ai Energiei, organizată la Stockholm.

Cele 11 țări (Franța, Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Țările de Jos și Ungaria) s-au declarat de acord să își unească forțele pentru "a susține noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare" precum și „exploatarea centralelor existente".

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, "posibilități de cooperare științifică extinsă" și "introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate".

Înainte de reuniunea de marți, ministrul francez al Energiei, Agnes Pannier-Runacher, și-a anunțat obiectivul de "a crea o alianță în domeniul energiei nucleare și a trimite un semnal puternic diferiților negociatori europeni".

Parisul intenționează să recurgă în special la energia atomică pentru a-și atinge obiectivele climatice, însă această idee se lovește de opoziția fermă a mai multor state precum Germania și Spania.

În cadrul reformei pieței europene de electricitate, Franța preconizează, de asemenea, contracte pe termen lung cu prețuri garantate, inclusiv în beneficiul producției de electricitate în centralele nucleare, lucru refuzat de Berlin.

"Energia nucleară reprezintă 25% din producția europeană de electricitate, emite mai puțin carbon decât energia eoliană și fotovoltaică", a insistat, Agnes Pannier-Runacher, potrivit căreia energia nucleară reprezintă un instrument "complementar" al energiilor regenerabile pentru a atinge neutralitatea emisiilor de cabon vizată de UE pentru anul 2050. "Trebuie să ne unim forțele pentru a inova și a dezvolta noi instalații", a pledat ministrul francez.

"SUA, Marea Britanie, Coreea de Sud, China, India și chiar și Japonia au în vedere energia nucleară ca un mijloc important pentru a-și decarboniza economiile lor. Ar trebui să fim pe picior de egalitate cu ele", a subliniat Agnes Pannier-Runacher.

Autoritățile de la Varșovia și Praga au salutat încă de la începutul acestei săptămâni acest proiect de "alianță", chiar dacă acest termen nu a fost inclus în declarația finală semnată marți.

"Energiile regenerabile se pot dovedi instabile. Avem nevoie de o energie stabilă și durabilă, cu emisii reduse de carbon: nu cunoaștem decât o singură astfel de energie, cea nucleară", a observat ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Jozef Sikela.

Pentru un proces de decarbonizare de durată avem nevoie de cât mai multe surse de producere a energiei cu emisii scăzute de CO2, iar decarbonizare fără energie nucleară nu se poate face, a scris, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Președinția suedeză a UE a vrut să dea dovadă de o atitudine conciliantă: "respectăm faptul că statele vor alege soluții diferite pentru tranziția lor, obiectivul fiind renunțarea la energiile fosile", a comentat ministrul Energiei, Ebba Busch.

În schimb, Germania, Austria și Luxemburg și-au reafirmat marți, la Stockholm, ostilitatea lor față de extinderea energiei atomice în Europa. "Pentru a câștiga cursa contra cronometru cu schimbările climatice trebuie să fim rapizi. Noi centrale nucleare înseamnă 15 ani pentru construcție, de două și trei ori mai scumpe decât energia eoliană și fotovoltaică. Asta este ideologie, nu pragmatism", a comentat, la începutul acestei săptămâni, ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)