Trecerea în revistă a principalelor manifestări programate pentru Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie – este un prilej pentru fiecare român de a se simți mai aproape de semeni, de a evalua forța creativă a propriei națiuni și de a deschide, mai larg, „ferestrele” spre un mâine pe care ni-l dorim mai bun, mai frumos, mai încărcat cu împliniri pe toate planurile. Instituită sub semnul emblematic al lui Mihai Eminescu, în ziua nașterii poetului nostru național, Ziua Culturii Naționale și-a câștigat, pe drept, un loc de seamă, permanent îmbogățit cu noi semnificații, în seria manifestărilor publice cu un puternic ecou în țară și străinătate.

Desigur, atenția cea mai mare este acordată festivității centrale desfășurate sub egida Academiei Române, momentul care adună laolaltă o parte importantă a elitelor țării, ca expresie a continuității și a permanentei înnoiri a patrimoniului nostru științific și cultural. De asemenea, sunt programate – între multe altele – Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național, recitaluri de poezie și muzică (asemenea celui de la Palatul Brâncovenesc din Mogoșoaia), Gala Tinerilor Scriitori (găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române), expoziții de artă plastică sub genericul Arheologia Memoriei, lansări de carte la cele mai frecventate librării etc. Practic, la toate instituțiile de cultură și artă din întreaga țară au avut loc și sunt prevăzute, în continuare, manifestări dedicate aniversării zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, altor clasici ai literaturii române, precum și celor mai de seamă scriitori contemporani.

Cum se vede, este imposibil de cuprins gama de spectacole, de alte evenimente culturale desfășurate atât în mediul urban, cât și în cel rural, inițiativa locală constituind – și în această privință – un adevărat ferment ideatic și organizațional. Când este vorba despre participarea a zeci de mii de oameni la acțiunile găzduite în cele mai diverse locuri, cu îmbinarea strânsă a actelor de cultură ale literaților, pictorilor, sculptorilor, graficienilor, actorilor, muzicienilor și altor creatori și interpreți, elementele de management cultural capătă o importanță deosebită. Astfel, ne reîntoarcem la una dintre manifestările centrale, și anume Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național. Tocmai pentru stimularea manageriatului în sfera culturii, cele mai multe premii sunt acordate organizatorilor de manifestări din domeniile menționate. Se urmărește ca – odată cu asigurarea unei înalte calități a actului cultural – să se genereze și venituri care, la rândul lor, să susțină financiar o gamă largă de manifestări.

O atenție specială se acordă inițiativelor, soluțiilor ingenioase prin care se urmărește valorificarea superioară a spațiului public, în cele mai diferite ipostaze și locuri de desfășurare. În acest cadru, se remarcă activizarea spațiilor din domeniul învățământului pentru organizarea de spectacole, concursuri, expoziții, întâlniri cu creatori din toate generațiile, prezentări de cărți etc. În ansamblul stimulentelor, inclusiv al acelora de ordin material, se înscriu la loc de seamă valorizarea memoriei colective, promovarea culturii în procesul de „modelare” a societății, de formare și/sau dezvoltare a unor categorii noi de public, în special în rândurile tineretului.

Este, de asemenea, extrem de important că de Ziua Culturii Naționale au avut loc numeroase manifestări în zeci de țări de pe toate meridianele, cele mai multe fiind organizate de filialele Institutului Cultural Român.

Avem, deci, suficiente temeiuri pentru a considera că ziua de 15 ianuarie 2019 a îmbogățit substanțial modalitățile de evocare a tradițiilor noastre cultural-artistice, oferind posibilitatea de a se cunoaște noi și prestigioase realizări românești în materie de creație, conturând expresiv imaginea unui popor, a unei țări racordate la valorile eterne ale umanității.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)