Un tablou general al anului economic și social 2021 va fi oferit de statistica oficială după cel puțin două luni, în urma operațiunilor complexe de colectare, centralizare și sintetizare a rezultatelor din entitățile raportoare, însă de pe acum există suficiente temeiuri pentru o evaluare preliminară credibilă. Practic, pentru octombrie, aceste operațiuni au fost finalizate, iar pentru noiembrie se află într-o fază avansată. Se poate, deci, vorbi, în cunoștință de cauză, despre un an puternic marcat de cel puțin trei crize majore: sanitară, economică și socială.

Sunt de remarcat, în context, eforturile menite să contracareze și să diminueze efectele acestor crize multiple intercondiționate, fapt reflectat, la scara întregii economii, de recuperarea pierderilor considerabile din 2020 și de obținerea unei creșteri a produsului intern brut (PIB) de aproximativ 7 procente. Aceste eforturi încorporează și contribuțiile de seamă ale comunității profesionale a contabililor români, participanți activi, competenți și responsabili la conceperea și aplicarea deciziilor care au permis un asemenea rezultat notabil. Și în acest mod colegii de breaslă din toate generațiile au adus un semnificativ omagiu celor 100 de ani care au trecut de la momentul istoric al reglementării profesiei contabile în România întregită.

Firește, nu este singurul element al bilanțului prilejuit de finalul de an, însă răspunsul la pericolele provocate de o criză prelungită și acutizată în anumite domenii ale economiei, cum este sectorul energetic, s-a caracterizat, predominant, prin măsuri proactive, un alt fapt care a reliefat și orientarea principală, strategică a CECCAR, cu efectele subliniate la Congresul profesiei contabile din acest an.

Oricât de sintetică, de expresivă este evoluția PIB nu se poate considera că reflectă complet și suficient de concludent starea economiei unei țări. Remarca este, deci, valabilă și în cazul României, care a cunoscut și cunoaște un parcurs contradictoriu, de suișuri și coborâșuri determinate de o multitudine de factori, inclusiv de cei de natură calitativă. Este, fără îndoială, remarcabil rezultatul anului agricol, care a adus o importantă contribuție la creșterea PIB. La fel, sectorul IT&C și-a accelerat ritmul de creștere aproape pe întreaga arie a activităților economico-sociale. Au continuat, însă, să se înregistreze regrese în alte sectoare, precum cel al construcțiilor și în sfera comerțului internațional. Deficitele gemene, cel bugetar și cel comercial, au cunoscut, la rândul lor, un curs agravant, determinând și o majorare puternică a gradului de îndatorare publică și privată. Acestea au fost și sunt cauze ale îndepărtării și de țintele propuse privind aderarea la moneda unică, euro, procesele de convergență nominală, reală, legislativă, instituțională cunoscând nu numai stagnări, ci și regrese. Totodată, o legitimă îngrijorare provoacă dinamica ratei inflației. Nu mai intrăm în detalii, deoarece CECCAR Business Magazine a informat, zi de zi, despre starea economiei, cu toate elementele respectivelor procese și fenomene.

Acum, la final de an, înmulțirea prognozelor și a altor proiecții referitoare la perspectivele economiei românești pentru 2022 permite, deocamdată, doar desprinderea unor tendințe generale, dar – și așa – ele insuflă o doză apreciabilă de optimism realist în sensul existenței unor premise favorabile pentru continuarea creșterii economice, deși predomină predicțiile privind încetinirea ritmului de majorare a PIB. Una dintre premise o constituie volumul comenzilor noi pentru diverse domenii creatoare de valoare adăugată, un loc special ocupând industria prelucrătoare. Aici avem de-a face cu un spor de aproape 20 de procente față de intervalul ianuarie-octombrie 2020. În același timp, declanșarea procesului de accesare a primelor fonduri nerambursabile pentru susținerea PNRR deschide perspective noi, încurajatoare, într-unul dintre domeniile cele mai sensibile, și anume asigurarea de surse de finanțare pentru proiecte majore, cu efecte pozitive, propagate nu numai în economie, ci și la scara întregii societăți. Astfel, se întrezăresc trimiteri definitorii spre perioada post-criză, cu toate că nu se poate anticipa evoluția pandemiei de COVID-19. Cele mai multe speranțe într-o revenire la normalitate, în cel mai scurt timp posibil, sunt generate de experiențele reușite din anul pe care îl vom încheia în curând, mai ales cele care au reconfirmat capacitatea întreprinzătorilor, a managerilor, a principalilor lor consilieri, profesioniștii contabili, de a transforma multe dintre provocările unei perioade extrem de grele în oportunități. De aici, optimismul realist pe care îl evocăm, deoarece – cum bine se știe – numai atitudinile proactive pot și trebuie să fie modalitatea de bază de depășire a dificultăților cu care ne confruntăm.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)