În prezent, după parcurgerea primului trimestru din 2021 s-a atins „masa critică” a prognozelor care conțin estimări mai consistente privind evoluțiile economico-sociale pe întregul an – vorbim despre „masă critică” atât în sensul numărului considerabil al predicțiilor, cât și în privința calității, a credibilității emitenților, de la organismele specializate ale structurilor instituționale publice și private până la companiile de rating și de consultanță la scară națională, europeană și globală.

Cu toate că avem de-a face cu o gamă diversă de estimări, bazate pe metodologii specifice, a devenit posibil să identificăm unele elemente comune, de mare interes pentru factorii decizionali la scară macro și microeconomică.

În primul rând, sunt relativ lesne de observat două condiționări: medicală (evoluția – sperăm, involuția – pandemiei) și influența factorului extern (relațiile economice, comerciale, financiare) asupra economiilor naționale. Operând cu aceste două elemente în cazul țării noastre, desprindem ideea că vor fi condiții favorabile pentru recuperarea aproape integrală a pierderilor de substanță economică din 2020. Majoritatea prognozelor indică o creștere a produsului intern brut al României în jur de patru procente. Este de reținut că această estimare constituie, în cele mai multe cazuri, o rezultantă a unor sondaje de opinie cu eșantioane reprezentative ale „actorilor economici” de la toate nivelurile decizionale.

Gradul de probabilitate oferit de respectivele estimări este relativ ridicat, deoarece vizează nu numai țara noastră, ci Uniunea Europeană, în ansamblu, în context mondial, ceea ce atestă – sub aspect metodologic – că s-a ținut seama de dependența puternică a economiei românești de sistemul comunitar continental. Efectele propagate ale relansării economice probabile și posibile în țări precum Germania, Franța, Spania (cu care România are extinse relații comerciale și de cooperare în producție) vor fi resimțite și la noi, așa cum o atestă mai ales volumul majorat al comenzilor noi, în special pentru industrie, deci, pentru ramura care generează și valori adăugate mai mari.

Prognozele nu se limitează, firește, la ritmul creșterii economice. Dintre zonele de cel mai larg interes, inclusiv pentru profesioniștii contabili, reținem rata inflației, evoluția cursului de schimb, a dobânzilor de toate categoriile, în primul rând, a celei „cheie” stabilită de BNR.

În ceea ce privește rata inflației, curentul de opinie dominant vizează o ușoară creștere față de anul 2020. În același timp, majoritatea prognozelor optează pentru o creștere până la cota psihologică de 5 lei a raportului de schimb leu/euro.

În privința dobânzilor, se anticipează o tendință de reducere, mai ales în a doua parte a anului curent.

Cum este pe deplin explicabil, prognozele rezervă un loc special estimărilor referitoare la piața muncii. Experiența acumulată de la declanșarea pandemiei COVID-19 a reconfirmat, uneori în termeni duri, dramatici, că gestionarea eficientă a resurselor de muncă a reprezentat și reprezintă condiția primordială pentru asigurarea premiselor unei relansări sănătoase, solide, a activităților economice și sociale. Menținerea resurselor umane la un potențial ridicat, îmbinată cu o mai mare flexibilitate în utilizarea lor, inclusiv prin prestarea activităților de acasă, a permis, încă de pe acum, nu numai supraviețuirea unui număr semnificativ de firme, ci și consolidarea pozițiilor lor pe piețele de profil, atât interne, cât și externe.

Adaptarea la noile situații a relevat importanța deosebită a managementului de criză, conștientizat nu de pe poziții defensive, ci ofensive. O mai bună calibrare a politicilor la nivelul companiilor cu cele promovate de instituțiile publice continuă să fie un obiectiv prioritar a cărui șansă de împlinire depinde, în foarte mare măsură, de modul în care va fi definitivat și, apoi, pus în aplicare Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o temă esențială care, cu siguranță, se va înscrie la loc central în întreaga economie românească în perioada imediat următoare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)