Chiar dacă, în zilele care au mai rămas până la finalul anului în curs, vom dispune de informații suplimentare, se poate aprecia, fără teama de a comite erori, că tabloul economico-social este, de pe acum, suficient de bine conturat. În plus, dispunem de evaluări ale forurilor Uniunii Europene și ale instituțiilor financiare internaționale care – așa cum se spune – au greutatea lor specifică în abordarea fenomenelor și proceselor care definesc stadiul actual și perspectivele economiei noastre naționale. Nu este cazul să trecem în revistă toate aceste evaluări, întrucât dispunem de punctul de vedere al Fondului Monetar Internațional (FMI), care – în linii generale – este consonant cu opiniile dominante în lumea în care trăim.

Esența aprecierilor poate fi redată, pe scurt, cu următoarea formulă: economia României a crescut și va crește, în continuare, în ritmuri superioare celor ale statelor din jur și pe ansamblul Uniunii Europene. Pentru 2023, FMI avansează un spor al PIB de 2,7%, iar pentru 2024, unul de 2,2%. Comparativ cu estimările Eurostat, ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, ale unor mari entități bancare, perspectivele comunicate de FMI sunt ceva mai moderate, însă, ceea ce este comun tuturor estimărilor menționate vizează tocmai atestarea unui proces pozitiv care nu este predominant conjunctural, ci se înscrie într-o manieră satisfăcătoare în trendul pe termen mediu și lung.

Nu ne putem, însă, limita la o privire atât de cuprinzătoare, cum este cea oferită de indicatorul produs intern brut. De fapt, nici experții FMI nu au prezentat o viziune simplificatoare la extrem. Au adus în atenție și au nuanțat numeroase alte elemente constitutive ale conceptului de economie națională, nu într-o formulă statică și nici autarhică. În mod echilibrat, sunt luați în calcul factorii interni și externi care au determinat, determină și vor determina profilul și performanțele economiei românești. Firește, în strânsă conexiune cu evoluțiile regionale, europene și mondiale.

Întrucât tema bugetului general consolidat al țării se află la ordinea zilei, prezintă interes detalierea punctului de vedere al FMI asupra a ceea ce a considerat instituția financiară internațională că reprezintă un risc macroeconomic major. Deficitul bugetar a fost și, după toate probabilitățile, va depăși în continuare cele 3 procente din PIB, respectiv limita stabilită, cum se știe, prin Acordul de la Maastricht. Echilibrul bugetar a fost asigurat – cum, de asemenea, se știe –, în special prin apelul la împrumuturi, ceea ce a făcut ca datoria externă să se apropie de punctul critic. Faptul că, deocamdată, nu se întrevede diminuarea semnificativă a acestui deficit determină concluzia experților FMI potrivit căreia este așteptată înăsprirea condițiilor de acordare a împrumuturilor, în special a celor contractate pe piața financiară internațională.

FMI estimează că veniturile bugetare totale nu vor depăși 32 de procente din PIB, nivel net inferior celui din restul statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru a ameliora situația se are în vedere și reducerea cheltuielilor bugetare, însă, se consideră că nu vor fi mai mici de 37% din PIB. Este drept, în aceste condiții, că deficitul se va diminua de la 5,6% din PIB în acest an, la 4,8%, în 2024.

A doua temă de risc identificată de experții FMI privește evoluția inflației. Ritmul de creștere a acesteia a rămas ridicat, însă, se apreciază că se va diminua treptat în 2024. Se atrage atenția, pe bună dreptate, asupra influenței inflației asupra puterii de cumpărare a populației, element decisiv și în materie de consum. Or, este de anticipat că, în viitorul previzibil, va avea loc, în cel mai bun caz, o creștere moderată a consumului. De aici, o serie de consecințe multiple, de la reducerea ritmului de creștere a PIB până la diminuarea veniturilor bugetare.

Analizele FMI au vizat, desigur, multe alte elemente ale stărilor de fapt din economia românească, inclusiv evoluțiile sectoriale, în special cauzele și efectele diminuării producției industriale, una dintre vulnerabilitățile deosebit de preocupante. Nu este, cum s-a văzut, singurul factor de risc, însă, reziliența câștigată în ultimii ani reprezintă, incontestabil, o premisă favorabilă pentru rezultate mai bune în anul de care ne mai despart doar câteva zile. O premisă care se cere fructificată în toate domeniile și la toate nivelurile decizionale prin măsuri proactive care, totdeauna, s-au dovedit benefice pentru economie și, implicit, pentru întreaga populație a țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)