Comisia Europeană (CE) va sprijini 23 de noi proiecte de cercetare cu 128 de milioane euro ca răspuns la pandemia de coronavirus în curs, a anunţat astăzi Executivul comunitar, într-un comunicat. Finanțarea pusă la dispoziție în cadrul programului de cercetare și inovare al UE Orizont 2020 face parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde euro inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus, lansată de președinta CE Ursula von der Leyen în mai 2020.

Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 34 de participanți din 16 țări din afara UE. „Finanțarea va permite cercetătorilor să combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale de producție și implementare a unor soluții ușor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, să îmbunătățească înțelegerea efectelor comportamentale și socio-economice ale pandemiei și să învețe din experiența tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor”, se menţionează în comunicat.

Comisia negociază în prezent acorduri de grant cu beneficiarii selectați. Noile proiecte vor acoperi:

▪ Reorientarea proceselor de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratament și prevenire – de exemplu, utilizarea matrițelor de injecție și a fabricației aditive (imprimare 3D), a metodelor de adaptare a producției și a lanțurilor de aprovizionare și reorientarea proceselor de fabricație ca rețea de servicii pentru o reacție rapidă.

▪ Dezvoltarea de tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților – de exemplu, prin elaborarea de noi dispozitive pentru diagnosticarea mai rapidă, mai ieftină și mai ușoară (inclusiv la distanță) și de noi tehnologii pentru protecția lucrătorilor din domeniul asistenței medicale. 

▪ Analizarea efectelor comportamentale și socio-economice ale reacțiilor guvernelor și sistemelor de sănătate publică, de exemplu asupra sănătății mentale, inclusiv a aspectelor legate de gen în factorii de risc și a sarcinii socio-economice, pentru a elabora orientări incluzive pentru factorii de decizie și autoritățile sanitare și a spori gradul de pregătire pentru viitoare evenimente similare.

▪ Valorificarea experienței obținute la nivelul unor grupuri mari de pacienți (cohorte) prin conectarea cohortelor existente din UE și din afara ei pentru a evalua expunerea lor la anumiți factori de risc pentru a înțelege mai bine cauzele posibile ale bolii cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de reacție la virus și la viitoarele amenințări la adresa sănătății publice.

▪ Intensificarea colaborării dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional prin conectarea în rețea a institutelor de cercetare care colectează date privind îngrijirea pacienților pentru a permite studiul caracteristicilor pacienților, al factorilor de risc, al siguranței și al eficienței tratamentelor, precum și al strategiilor potențiale împotriva coronavirusului.  

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)