Cea mai caldă zi de martie a fost înregistrată în România în anul 1952 pe 30 martie, la Odobești, când temperatura aerului a urcat la 32,8 grade C, arată caracterizarea climatică publicată de Administrația Națională de Meteorologie, citată de Agerpres. La polul opus, cel mai frig a fost în data de 11 martie 2005, la stația meteorologică Obârșia Lotrului, unde s-au înregistrat -33 grade C.

Potrivit ANM, sfârșitul lunii martie 1952 a fost foarte cald, în aceeași zi de 30 martie, înregistrându-se maxime absolute în țară de peste 25 grade C (31,2 grade C la Medgidia; 30,6 grade C la Sibiu; 30,5 grade C la Grivița; 30,4 grade C la Constanța; 30,1 grade C la Cernavodă; 29,9 grade C la Focșani și Boița).

La București, maxima absolută este de 29 grade C, înregistrată la stația meteorologică București-Băneasa, la data de 30 martie 1947. În aceeași zi, la stația meteorologică București-Filaret s-a consemnat maxima absolută de 28,8 grade C. La stația meteorologică București-Afumați, temperatura maximă absolută a lunii martie este de 27,2 grade C, înregistrată în data de 31 martie 1951.

În topul anilor cu cele mai calde luni martie se află 1989, 1990, 2001, 2014, 2017 și 2019.

Cât privește minimele de temperatură, în anul 2005, mai ales în zilele de 1 și 2 martie, s-au înregistrat temperaturi minime absolute ale lunii martie, majoritatea sub -18 grade C, la 24 stații meteorologice (-31,7 grade C la Bâlea Lac, -27,6 grade C la Stâna de Vale, -26,6 grade C la Sf. Gheorghe Munte).

Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat și în alți ani, cum ar fi 1987, 1985 sau 1952. Anul 1987 s-a remarcat prin numărul mare de stații meteorologice, 95, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor stații, cu precădere în perioada 3-5 martie, valorile fiind sub -15 garde C (-30 grade C la Poiana Stampei, -29,6 grade C la Vf. Omu).

La București, minima absolută a lunii martie este -21,7 grade C, înregistrată la data de 1 martie 2018, la stația meteorologică București-Băneasa. În aceeași zi a fost înregistrată și minima absolută la București-Afumați și București-Filaret, -19,7 grade C, respectiv -15,9 grade C.

În topul anilor cu cele mai reci luni martie se regăsesc 1962, 1963, 1969, 1987 sau 1996.

Potrivit meteorologilor, prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci și umede alternând cu cele calde și însorite. Această alternanță se produce datorită modificărilor ce survin în circulația aerului deasupra sud-estului Europei și totodată datorită retragerii dorsalei Anticiclonului Est-European spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerul mai cald și mai umed (originar din bazinul Mediteranei sau din zona oceanului Atlantic) pe teritoriul țării noastre.

Ca o consecință a acestor schimbări în distribuția centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident față de luna februarie. Excepție fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se mențin scăzute, ajungând până la -1 grad C.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii martie are valori pozitive în cea mai mare parte a teritoriului României, fiind mai ridicate în Câmpia Română, Dobrogea și Câmpia de Vest (între 4 și 6 grade C) și mai reduse în Moldova, precum și în interiorul arcului carpatic (între 2 și 4 grade C). Pe suprafețe restrânse din vestul Banatului și din sudul Olteniei și Munteniei se înregistrează valorile termice cele mai ridicate din țară, peste 6 grade C. De la poalele munților, unde valorile se mențin în jur de 0 grade C, temperatura scade constant, ajungând să aibă valori cuprinse între -8 și -6 grade C în masivele înalte din Carpații Meridionali și Orientali.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitațiile medii multianuale din luna martie sunt, în general, mai abundente decât în lunile de iarnă. Acestea cresc semnificativ de la est și sud-est către vest și nord-vest, dar și cu altitudinea. În cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăganului, Moldovei, dar și în zone din interiorul arcului carpatic, cantitățile de precipitații sunt reduse, mai mici de 30 mm. Cele mai mici valori, sub 10 mm, se înregistrează în estul Deltei Dunării. Cantități de precipitații de peste 30 mm se înregistrează în sudul și vestul țării, în Transilvania și vestul Moldovei. În Oltenia, precum și în zona deluroasă și în cea subcarpatică, acestea ating 50 mm. Cele mai mari cantități de precipitații, medii multianuale, de peste 75 mm, se înregistrează în masivele montane din Carpații Meridionali, Occidentali și din nordul Carpaților Orientali.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații din martie, înregistrată la stațiile meteorologice din România, este de 375,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1988.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni martie se află 1962, 1988, 2006, 2013, 2018 iar printre anii cu cele mai secetoase luni martie se regăsesc 1972, 1974, 1985, 1990, 2012 și 2022.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)