Aurul este cea mai sigură investiție, consideră 96% dintre băncile centrale, conform unui studiu realizat de Invesco anul trecut, iar 2022, 2023 și prima jumătate din 2024 marchează cele mai ridicate achiziții de aur din partea acestora din ultimii aproape 60 de ani, afirmă experții Tavex, într-un comunicat citat de Agerpres. Potrivit acestora, achizițiile cumulate ale băncilor centrale din anul 2022 până în prezent sunt de aproape 2.600 de tone de aur, cantitatea echivalând cu peste 28% din aurul extras în aceeași perioadă.

BNR nu și-a extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, în timp ce, în urma achizițiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depășesc pe cele ale Băncii Angliei.

„Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume - băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidență cu achiziții mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor țări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) și Banca Națională a Poloniei (+167 tone). În urma achizițiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depășesc pe cele ale Băncii Angliei”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește situația României, BNR nu și-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziții urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 și 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naționale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaționale.

„Aurul reprezintă unul dintre cele mai sigure active înspre care orice investitor, fie persoană fizică, fie o instituție, își poate aloca o parte din portofoliu. Acest aspect se datorează faptului că aurul este un instrument care a fost folosit drept mijloc de schimb pentru bunuri și servicii pentru mai bine de 2.500 de ani. Dincolo de cererea instituțională de aur, vedem un interes record pentru lingourile și monedele de aur fizice în ultimii doi ani. Cele mai mari piețe sunt China și India, urmate de Statele Unite. Doar aceste trei piețe cresc anual cu aproximativ 2.000 de tone de aur, China cântărind cel mai mult în această ecuație cu piața sa de aur crescând anual cu aproape 1.000 de tone”, spune Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, citat în comunicat.

Când vine vorba de cererea de aur „pe hârtie”, sub forma ETF-urilor (Exchange Traded Fund) sau a diverselor instrumente derivate având aurul drept activ de bază, SUA reprezintă cea mai mare astfel de piață din lume. ETF-urile de aur dețin aur în valoare cumulată de peste 125 de miliarde de dolari americani, reprezentând 53% din valoarea globală a aurului deținut de ETF-urile de aur globale. Deși investitorii americani și-au lichidat într-o proporție majoră deținerile de aur, odată cu creșterea prețului aurului din primăvara acestui an, vedem o abordare inversă, și anume intrări de capital în aceste ETF-uri.

„Însă, cererea de aur merge dincolo de aurul de investiții. China și India au cea mai mare cerere pentru bijuteriile de aur. Industria bijuteriilor reprezintă aproximativ jumătate din întreaga cerere globală de aur, fiind cea mai importantă componentă a cererii totale de aur. În pofida creșterii prețului metalului galben, cererea a rămas robustă în fața cererii semnificative de aur pentru nunțile indiene (cunoscute pentru exuberanța și luxul care marchează cea mai importantă zi a soților). Menționarea Chinei în repetate rânduri nu este aleatorie. Aurul de investiții nu este strict un instrument de păstrare a valorii pe termen lung, când banii de hârtie își pierd puterea de cumpărare, ci este o sursă de independență față de actualul sistem global. Odată ce activele Rusiei, în urma invadării Ucrainei în februarie 2022, au fost înghețate, Rusia a reușit să evite reglementările prin vânzarea aurului extras către Emiratele Arabe Unite (EAU). Aurul cumpărat de EAU a fost retopit și vândut ulterior pe piețele internaționale”, se spune în comunicat.

Un alt exemplu de exercitare a acestei independențe o reprezintă relocarea de către Banca de Rezerve a Indiei a 100 de tone de aur din seifurile Băncii Angliei în depozitarele din țară. Considerând că până la luarea acestei decizii, în mai anul acesta, India ținea peste 400 de tone de aur peste granițe, relocarea a un sfert din acest aur denotă un nivel crescut de tensiune între națiunile Occidentale și cele din Orient, mai spune analiza.

Toate aceste elemente, alături de începerea ciclului de tăiere a dobânzilor în Statele Unite, sunt principalii indicatori care au produs creșterea impresionantă de 41% a prețului aurului, doar în ultimele 12 luni. Pe fondul unor tăieri ale dobânzilor în lunile care urmează, alături de stagnarea economiilor europene și creșterea diviziunii între Orient și Occident, aurul va rămâne în continuare o sursă importantă de stabilitate pentru investitori.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)