Guvernul a adoptat Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. Documentul – așteptat de multă vreme – are în vedere adaptarea programelor în domeniu la tendințele de pe piața muncii, mai ales cea din țara noastră, astfel încât să fie concordante cu prioritățile de dezvoltare economică și socială. Soluțiile propuse au la bază o analiză a sistemului actual de educație și formare profesională, precum și recomandările UE în domeniu.

Sunt vizate două obiective majore. În primul rând, asigurarea deschiderii sistemului de educație și formare profesională către toți tinerii, precum și accesul egal la educație, în special pentru grupurile cu riscuri particulare. Pe de altă parte, strategia își propune continuarea și aprofundarea măsurilor în domeniul formării profesionale în funcție de cerințele actuale și de perspectivă.

Sunt stabilite patru obiective specifice, cu ținte strategice și direcții de acțiune concrete.

Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii, având ca țintă: creșterea ratei de ocupare a tinerilor între 20 și 34 de ani necuprinși în forme de educație și formare la 63% până în 2020 (față de 57,2% în 2014).

Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice: creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020 (față de 49,8% în 2014) și creșterea ratei de participare a adulților la învățământul pe tot parcursul vieții la 10% în 2020 (de la 1,5% în 2014).

Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionale, având ca ținte: reducerea ratei abandonului școlar din învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional la 2% în 2020 (de la 4,2% în 2014); creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat în rândul absolvenților învățământului liceal tehnologic la 60% în 2020 (de la 45% în 2014).

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice: creșterea numărului total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltare a spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020 (de la 40.000 în 2014); creșterea numărului total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020 (de la 2.800 în 2014).

Remarcând de la începutul relatării faptul că acest document este așteptat de mai multă vreme am dorit să subliniem că este parte integrantă dintr-o viziune strategică subordonată cerinței majore de a se investi mai mult și mai eficient în resursele umane, principala avuție a oricărei națiuni. Așadar, Strategia educației și formării profesionale este complementară Strategiei Naționale pentru învățarea pe tot parcursul vieții 2015-2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și ia în considerare prioritățile stabilite în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, propunând o viziune globală asupra dezvoltării și consolidării formării profesionale inițiale și continue.

Măsurile propuse urmăresc adaptarea planurilor de acțiune sectoriale la cerințele economiei, ale întregii societăți, crearea de rețele parteneriale între școli pe domenii specifice, mai ales stimularea parteneriatelor public-privat printr-o implicare activă a firmelor și furnizorilor de formare profesională în procesele de reînnoire și inovare curriculară și în definirea competențelor și a calificărilor relevante pentru integrarea pe piața forței de muncă.

De asemenea, din perspectiva calificărilor și competențelor, strategia propune o abordare corelată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării și echității sociale, care să susțină grupurile sociale dezavantajate, subreprezentate și care nu au dobândit calificare profesională recunoscută, astfel încât acestea să fie integrate într-o formă de învățare inițială sau continuă, adaptată necesităților individuale. Printre grupurile-țintă vizate se numără tinerii între 15 și 24 de ani care nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională, persoanele confruntate cu perioade de tranziție pe piața forței de muncă și persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. Astfel, vor fi sprijiniți 30.000 de elevi prin finanțarea instruirii practice, 42.000 de elevi prin finanțarea nevoilor de cazare și masă, tineri din mediul rural și din medii defavorizate, tineri cu dizabilități sau cu deficiențe, populația romă, tineri cuprinși în învățământul profesional în campusurile școlare sau în centrele de formare. Actul normativ detaliază, de asemenea, mecanismul de monitorizare a implementării strategiei, care include un Sistem Informatic de Management pentru înregistrarea, stocarea și analiza datelor referitoare la educația și formarea profesională.

Costul total estimat al implementării strategiei pentru perioada 2016-2020 este de 1,8 miliarde de lei. (Al.R.)