Președintele Klaus Iohannis a promulgat, săptămâna trecută, actul normativ care modifică Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Textul legislativ, în forma dată spre promulgare, aduce modificări și completări Legii nr. 51/1995, dintre care amintim prevederea potrivit căreia sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său, precum și înscrisurile care conțin consemnări efectuate de avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

O altă modificare vizează raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă. Astfel, se introduce prevederea conform căreia „raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului”.

Vor fi aduse modificări și în ceea ce privește îndatoririle avocaților. Astfel, conform unei prevederi ce vizează art. 40 din lege, „avocatul este obligat să depună toată diligența pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clienților și să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora”. Totodată, divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său sau care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la unu la 5 ani.

Potrivit noilor prevederi, „sunt obligați să respecte secretul profesional și membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoștință în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost învestiți”.

1. omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2. genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor;
3. cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare.

Textul conține și prevederea conform căreia „în toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârșirea infracțiunii sau consecințele acesteia în alt mod decât denunțarea făptuitorului”.

De asemenea, o altă modificare se referă la publicitatea efectuată de avocați. Astfel, potrivit noilor prevederi, „orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale și cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă și să corespundă adevărului. Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicității făcute de avocați, sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei”.

Legea nr. 25/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 210/28.03.2017.