Preşedintele Klaus Iohannis a participat şi a rostit un amplu discurs la manifestarea publică dedicată prezentării Planului Național de Investiții și Relansare Economică (PNIRE), elaborat de Guvern. Expunerea principală privind obiectivele PNIRE a fost susţinută de premierul Ludovic Orban.

Acest document este structurat pe trei mari capitole (▪ Evoluţii macroeconomice şi politici adoptate în contextul COVID-19; ▪ Granturi, scheme de garanţii şi programe de sprijin; ▪ Planul naţional de investiţii) şi anexe. Potrivit documentului, schimbarea modelului de dezvoltare economică și socială trebuie axată pe stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești, pe investiții în domenii-cheie ale infrastructurii publice, pe transformarea digitală a economiei și a administrației publice și pregătirea economiei pentru tranziția către o economie durabilă. 

Realizarea noilor piloni de dezvoltare necesită reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.

Totodată, avându-se în vedere decalajele investiționale și de dezvoltare care se înregistrează între regiunile țării, este nevoie de stimularea investițiilor publice, de utilizarea integrală a fondurilor europene și de atragerea investițiilor străine directe într-o manieră conjugată, urmărind totodată și reducerea ecartului de competitivitate și dezvoltare între regiunile istorice ale României.

Obiectivul noului model de dezvoltare propus de Guvern este asigurarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025.

În cele ce urmează prezentăm câteva dintre cele mai importante elemente incluse în document. Cei interesaţi pot consulta textul integral al Planului Național de Investiții și Relansare Economică pe site-ul Guvernului, aici.

Obiective specifice de sprijin economic pe termen scurt

Prioritatea pe termen scurt a Guvernului rămâne asigurarea capitalului de lucru necesar pentru întreprinderile afectate de COVID-19 ca urmare a închiderii temporare a activităților, reducerii cererii de consum și întreruperilor din lanțul de aprovizionare, prin programe de acces la finanțare pentru capital de lucru și investiții cu garanții de stat, granturi și scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și pentru reluarea sau reconversia activităților economice.

În același sens, vor fi dezvoltate instrumente financiare noi care să ducă pe termen mediu la o transformare modernă a economiei românești prin stimularea capitalizării companiilor, asigurarea lichidității în economie prin scheme de garantare a instrumentelor de plată, încurajarea investițiilor private în domenii economice strategice printr-un fond de investiții de tip private equity, sprijinirea proiectelor de investiții publice și private printr-o bancă românească de dezvoltare după modelul altor bănci europene de dezvoltare.

De asemenea, în domeniul muncii și protecției sociale vor continua măsurile adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, prin plata șomajului tehnic pentru personalul din domeniile a căror activitate a fost întreruptă temporar ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. Sunt în aplicare măsurile pentru susținerea angajărilor prin măsuri active de sprijin pentru companii și salariați, stimularea angajărilor din rândul tinerilor și a persoanelor vulnerabile precum și a românilor care au revenit din străinătate. Se află deja în pregătire măsuri pentru sprijinirea activităților de muncă sezonieră și pentru zilieri, în domenii specifice, precum și introducerea programului flexibil de muncă pentru angajații și angajatorii a căror activitate afectată de pandemie se află în proces de relansare.

Vor fi promovate în continuare politici de transformare digitală care să modernizeze operațiunile și interacțiunea cu cetățenii în furnizarea serviciilor publice, precum și modul intern de lucru al instituțiilor publice – procese care au fost demarate deja ca parte a măsurilor de răspuns ale Guvernului în fața provocării reprezentate de efectele pandemiei de COVID-19. În același timp, va fi încurajată pregătirea economiei pentru revoluţia industrială 4.0, prin programe de sprijin pentru transformarea digitală a industriei și întărirea competivităţii.

Prin schemele de granturi și de ajutor de stat, vor fi încurajate inițiativele antreprenoriale în domeniul economic și vor fi stimulate sectoarele economice cu valoarea adăugată mare, cu potențial de export, care valorifică rezultatele inovării și cercetării prin dezvoltarea de produse și soluții tehnologice cu drept de proprietate intelectuală și industriile care asigură cererea internă de consum din producția locală, contribuind la siguranța energetică, alimentară și sanitară a României.

Trebuie, de asemenea, avut în vedere că Pactul Ecologic European va deveni principala strategie de creștere economică la nivelul Uniunii Europene pe termen lung. România va trebui să utilizeze cât mai eficient resursele europene puse la dispoziție, atât fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și cele din programele europene de răspuns la criza COVID-19, astfel încât transformarea preconizată a economiei să favorizeze tranziția către o economie durabilă.

Obiective specifice de investiții publice pe termen mediu și lung

În domeniul investițiilor publice în infrastructura fizică a României, prioritatea pe termen scurt este creșterea ritmului de finalizare a lucrărilor aflate în execuție și pregătirea proiectelor majore de infrastructură pe termen mediu și lung din domeniile transporturilor, energiei, comunicațiilor, agriculturii, sănătății, sportului și educației.

Pe termen mediu și lung, obiectivul Guvernului este demararea și realizarea unui program amplu de investiții publice cu o alocare bugetară din fonduri europene și naționale, rambursabile și nerambursabile, de aproximativ 100 de miliarde euro în perioada 2020 – 2030.

În domeniul infrastructurii de transport, una dintre prioritățile Guvernului o reprezintă finalizarea lucrărilor de infrastructură care înregistrează mari întârzieri, din cauza deficiențelor anterioare de pregătire a proiectelor. Acestea însumează 407,3 km de autostrăzi și drumuri expres, cu o finanțare necesară de 4,3 miliarde de euro.

Pe termen mediu și lung, Guvernul își propune să asigure conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro. La acestea se adaugă investiții în cca. 3.000 de km de cale ferată, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde de euro, și investiții în domeniul naval și aerian care însumează peste 6 miliarde de euro.

Sectorul energetic necesită un volum investițional uriaș pe întreg lanțul tehnologic, de la producere de electricitate, la rețele inteligente de transport și distribuție de gaze naturale și electricitate, precum și la reformarea pieței de unui model nou, bazat pe capacități energetice eficiente, curate, flexibile și tehnologii inovatoare. Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde de euro, la care se adaugă proiectele de dezvoltare din sectorul de transport al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și proiectele de investiții ale companiilor energetice în capacități noi de producție și de exploatare, dezvoltate în parteneriat cu alte companii private.

După foarte mulți ani de întârziere, în care guvernările anterioare ar fi trebuit să demareze construirea a 8 spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în Municipiul București, Guvernul actual a reușit într-un timp foarte scurt să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027.

Investițiile în infrastructura de învățământ au ca obiectiv de bază reducerea ratei de abandon școlar, creșterea siguranței elevilor și profesorilor în școli, reducerea supra-aglomerării elevilor în clase și asigurarea accesului la învățământ gratuit, în proximitatea domiciliului, pentru fiecare copil. În acest sens, Guvernul României a programat pentru perioada 2021-2027 un pachet de investiții pentru infrastructura de învățâmânt învățâmânt care urmărește modernizarea și reabilitarea a 2.488 de unități școlare, construcția a 346 de grădinițe, 40 de campusuri școlare, construirea a 30 de cămine studențești și reabilitarea a 8 centre universitare, costurile totale ridicându-se la 14 miliarde de lei.

Pentru modernizarea comunităților locale sunt proiectate investiții în drumuri județene și locale, infrastructura de apă și canalizare, stații de epurare a apei, extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, construcția de unități școlare, centre medicale și baze sportive care însumează 102 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027.

În domeniul agriculturii, un obiectiv prioritar al Guvernului pe termen mediu și lung este elaborarea și implementarea unei Strategii de Gestionare a Apei care se referă la reabilitarea infrastructurii de irigații existente, în perioada 2021-2024, prin punerea în funcțiune a 138 amenajări de irigații, cu un buget estimat de 3,4 miliarde de euro. În același timp, este prevăzută reabilitarea infrastructurii de desecare – drenaj care deservește o suprafață de 2,8 milioane de ha, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro, precum și efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii solului care deservesc o suprafață de aproximativ 510 mii de ha, cu o valoare de 500 milioane de euro. Un alt obiectiv strategic în domeniul agricol este dezvoltarea unei rețele naționale de colectare, depozitare, sortare, ambalare, procesare și comercializare a produselor românești.

Se intenţionează eliminarea din sistemul fiscal a „distorsiunilor și lacunelor ce oferă contribuabililor posibilitatea de minimizare a poverii fiscale, subminând astfel corectitudinea și echitatea”

În ceea ce priveşte obiectivele politicii fiscale pe termen mediu şi lung, documentul subliniază că „trebuie reformat sistemul fiscal-bugetar, astfel încât să devină mai eficient și favorabil creșterii economice, dar să conducă totodată și la consolidarea fiscală. Regândirea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu și lung, necesită, în prealabil, evaluarea performanței sistemului fiscal actual, pentru a identifica slăbiciunile structurale ale principalelor impozite și taxe, urmând a fi apoi propuse măsuri de remediere a acestora. Structura taxării relevă un accent puternic pe impozitele și taxele indirecte și pe contribuțiile de asigurări sociale. Mai multe modificări ad-hoc implementate în cursul ultimilor ani au subminat stabilitatea și transparența sistemului. Deși cotele de impunere pentru toate impozitele mari sunt aliniate nivelurilor practicate de țările comparabile din regiune, raportul general dintre veniturile fiscale și PIB din România este inferior. Cauzele principale ale acestei situații sunt bazele de impunere mai reduse și colectarea ineficientă. Un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, mai simplu și mai transparent ar susține mai bine activitățile din economia națională și ar contribui la rezolvarea problemelor de conformare”.

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu și lung vizează:

1. eliminarea din sistemul fiscal a distorsiunilor și a lacunelor ce oferă contribuabililor posibilitatea de minimizare a poverii fiscale, subminând astfel corectitudinea și echitatea;
2. simplificarea regulilor pentru a facilita conformarea și administrarea;
3. eficientizarea modului în care sistemul asigură o distribuire corectă a poverii fiscale.

Granturi și programe de sprijin cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat

În cadrul planului de măsuri de relansare economică sunt prevăzute granturi și programe de sprijin cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, care au ca obiective acoperirea capitalului de lucru, finanțarea nevoilor de investiții, scheme pentru digitalizarea companiilor, dar și măsuri de sprijin pentru creșterea ocupării și scheme sau granturi cu caracter social.

Granturi de sprijin pentru microîntreprinderile aflate în dificultate ca urmare a crizei coronavirusului. Între altele, sunt prevăzute granturi de sprijin pentru microîntreprinderi, cu un buget total de 100 milioane euro. Schema de finanțare are drept obiectiv finanțarea microîntreprinderilor aflate în dificultate ca urmare a crizei coronavirusului.

Finanțarea asigură capitalul de lucru pentru categoriile de cheltuieli necesare relansării activității acestora. Schema este în valoare de 100 milioane de euro – 85 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile și 15 milioane de euro cofinanțare de la bugetul statului. Valoarea micrograntului este de 2000 euro, care se acordă o singură dată. Cofinanțarea beneficiarului este 0%. Beneficiari: IMM-uri cu asociat/administrator unic, fără contract de individual de muncă (IMM-uri fără salariați); PFA-uri care desfășoară activități în domeniul artelor și spectacolului; PFA-uri cu activități în domeniul sănătății, dacă au fost implicate direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19.

Condiții de acordare: Cifra de afaceri de cel puțin 5.000 euro în exercițiul financiar precedent; Activitate curentă (operațională) minim 1 an calendaristic de la data depunerii cererii de finanțare; Nu au beneficiat de prevederile legale privind  șomajul tehnic; Au obținut profit în unul din ultimii doi ani ai activității curente; Nu au obligații restante la bugetul de stat la data depunerii cererii de finanțare. Categorii de cheltuieli care se vor finanța: cheltuieli cu stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, datorii curente și restanțe față de furnizori, cheltuieli privind chiria pe bază de contract legal, privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente, cheltuieli privind echipamentele de protecție medicale – inclusiv materiale destinate protejării împotriva COVID-19, cheltuieli privind achiziția de echipamente utilaje, tehnologii, dotări independente necesare activității curente pentru reluarea activităților economice. Numărul estimat de beneficiari: 50.000.

De asemenea, sunt prevăzute: ▪ granturi pentru asigurarea capitalului de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-urile afectate de criza coronavirusului din domenii precum HORECA, turism, transport, organizare de evenimente, cu un buget total de 350 milioane euro (număr estimat de beneficiari: aproximativ 90.000 – 100.000); ▪ granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică pentru IMM-uri, cu un buget total de 550 milioane euro, o valoare a grantului între 50.000 – 200.000 euro; ▪ o schemă de ajutor destinată activităților de comerț și servicii afectate de Covid-19, cu un buget de 160 milioane lei, în scopul finanţării chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă, oferind valoarea chiriei/beneficiar/lună pentru o perioadă de 3 luni (vor beneficia circa 2000 de comercianţi).

Documentul are în vedere şi: ▪ programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor (între care granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi, cu un buget de 117 milioane euro și fonduri suplimentare prin supracontractare de 130 milopane euro, având ca scop consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domeniile competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate şi Planurile Regionale de Dezvoltare); ▪ granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și  digitalizarea companiilor

(între care: granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative, cu un buget de 150 milioane euro; granturi pentru digitalizarea IMMurilor, cu un buget de 150 milioane euro; granturi pentru finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru companii – buget de 30 milioane euro; scheme pentru finanţarea start-up-urilor inovative prin programul Star-Tech Innovation – noul program Start-UP).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)