Astăzi a fost publicat, în Monitorul Oficial nr. 1006/2023, Ordinul nr. 546/2023 al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului privind aprobarea Metodologiei de elaborare și aplicare a Testului IMM, demers prin care se evaluează sistematic impactul ex ante al proiectelor de acte normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” și principiul numărului constant, la care sunt obligați inițiatorii proiectelor de acte normative, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare. Noul Ordin include o serie de definiții ale unor termeni utilizați în metodologie, printre care: ♦ Testul IMM – modalitate de evaluare a impactului economic, social și de mediu pe care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor ce constă în efectuarea unui sondaj de către inițiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, cu privire la potențialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii de introducerea noilor reglementări, prin una dintre modalitățile prevăzute în legislație; ♦ principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” presupune ca inițiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi și cu precădere asupra activității întreprinderilor mici și mijlocii; ♦ principiul numărului constant stabilește că introducerea unor noi sarcini administrative –obligații de raportare/conformare – pentru întreprinderi mici și mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente; ♦ Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii (GEIEAN) – un organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcționează sub coordonarea autorității publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii.

Potrivit Ordinului publicat astăzi în Monitorul oficial, aplicarea Testului IMM se realizează prin parcurgerea unor etape specifice prin care se evaluează potențialele efecte asupra activității IMM-urilor ca urmare a aplicării respectivei reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecțiilor care se impun și la îmbunătățirea condițiilor pentru IMM-uri în definitivarea proiectelor de acte normative. Inițiatorul unui act normativ are obligația de a respecta în redactarea proiectului principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” și principiul numărului constant. Inițiatorul actului normativ poate apela la consultanța autorității publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii pentru a stabili modalitatea de realizare a Testului IMM. Autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii va accepta modalitatea aleasă de inițiatorul actului normativ pentru realizarea Testului IMM. Inițiatorul are obligația de a face cunoscut pe pagina proprie de internet faptul că este realizat Testul IMM pentru proiectul de act normativ și de a afișa modalitatea în care se desfășoară acest test.

Secretariatul GEIEAN este asigurat de către direcția de specialitate din cadrul autorității publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii.

Noul Ordin prevede, totodată, că inițiatorul unui act normativ, în funcție de conținutul proiectului, va consulta un număr relevant de IMM-uri asupra cărora au impact politicile publice de reglementare. Inițiatorul actului normativ efectuează consultarea IMM-urilor vizate, prin metodologia de selecție tip „bulgăre de zăpadă”, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia. Inițiatorul alege în aplicarea consultărilor una dintre modalitățile stipulate în prevederile art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Inițiatorul actului normativ are dreptul de a organiza, în plus față de modalitățile menționate, sondaje pe bază de chestionare realizate de operatori de teren, sondaje telefonice, întâlniri de lucru, consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, audieri publice sau grupuri de lucru.

Metoda de selecție a IMM-urilor tip „bulgăre de zăpadă” este o eșantionare nonprobabilistică utilizată în situația în care nu există informații suficiente pentru a identifica toate IMM-urile care compun o anumită populație, ci este posibilă doar o identificare a câtorva IMM-uri. Cercetarea unei populații de IMM-uri vizate începe cu investigarea celor cunoscute, după care acestora li se cere să antreneze în cercetare și alte IMM-uri care se presupune că întrunesc caracteristicile vizate de cercetare. Procedeul se desfășoară în acest fel până când este identificat numărul de IMM-uri necesar constituirii unui eșantion. Această tehnică de eșantionare este foarte bună pentru efectuarea cercetării exploratorii și/sau a cercetării calitative, care se realizează cu un buget limitat și într-un timp foarte scurt, pe o populație a IMM-urilor specifică, care este greu de identificat și de localizat. Fazele de desfășurare a cercetării eșantionului, care va fi alcătuit – așa cum am precizat – conform metodei „bulgăre de zăpadă”, sunt: a) întâlnire organizată de către inițiatorul actului normativ cu IMM-urile cunoscute; b) acordarea unui timp în vederea discuțiilor dintre IMM-urile participante la întâlnirea inițială și cele pe care acestea le cunosc; c) discuții între IMM-uri, cele invitate la întâlnire și cele noi angrenate în cercetare; d) transmiterea observațiilor tuturor IMM-urilor implicate în cercetare către inițiatorul proiectului de act normativ; e) stabilirea concluziilor referitoare la cercetarea IMM-urilor privind proiectul de act normativ; f) definitivarea proiectului de act normativ de către inițiator. Dimensionarea eșantionului reprezintă întotdeauna un compromis între ceea ce este de dorit din punct de vedere statistic și ceea ce este fezabil din punct de vedere practic.

Măsurarea impactului asupra IMM-urilor presupune evidențierea pe categorii de întreprinderi a influențelor specificate în secțiunea a 2-a și cuantificarea acestora. Se va analiza calitativ și cantitativ distribuția costurilor potențiale și a beneficiilor, ținând cont de dimensiunea întreprinderii și făcând diferențieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii și mari. Factorii ce fac obiectul măsurării impactului sunt: a) factori cantitativi: costuri, prețuri, profit, investiții, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi, dacă este cazul; b) factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educațional, cultura, birocrația, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi, dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentați.

Prin analiza calitativă și cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra factorilor economici, sociali, de mediu și specifici IMM-urilor, urmând a se utiliza informațiile obținute pentru analiza cost-beneficiu, analiză care constă din agregarea principalelor beneficii, respectiv costuri și în evidențierea elementelor calitative implicate.

În această etapă se compară costurile cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare care ține cont de factorul „timp”. Analiza în dinamică a costurilor și beneficiilor facilitează evidențierea fenomenelor economice ce nu au totdeauna o evoluție liniară. În acest sens, trebuie vizate următoarele orizonturi de timp: ▪ termen scurt: maximum 1 an; ▪ termen mediu: 2 – 3 ani; ▪ termen lung: 4 – 5 ani.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)