În Monitorul Oficial nr. 1116 din 12 decembrie 2023 a fost publicat Ordinul comun nr. 5.329/2.201/2023 al ministrului Finanțelor și al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru aprobarea Procedurii privind stingerea, prin compensare, a creanțelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, cu obligațiile fiscale/bugetare datorate bugetului de stat, precum și schimbul de informații între organele fiscale locale și organele fiscale centrale. MF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală instituie, la art.167, un mecanism de compensare a creanțelor statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora (reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidate) cu creanțele debitorului (reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget), până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia. „Această compensare are drept ipoteză, ca și în dreptul comun, existența a două raporturi juridice obligaționale, în care părțile sunt aceleași, dar aflate, în fiecare dintre cele două raporturi, pe poziții diferite”, precizează reprezentanții MF.

Concret, în ceea ce privește raporturile juridice care constituie ipoteza compensării în materie fiscală, sunt: ▪ pe de o parte, raportul juridic al cărui conținut îl formează obligațiile fiscale ale contribuabilului reprezentând impozite, taxe, contribuții datorate bugetului. În acest raport juridic, statul este creditor, iar contribuabilul este debitor; ▪ pe de altă parte, raportul juridic al cărui conținut îl formează obligațiile statului reprezentând impozite, taxe plătite în plus și care dau un drept de restituire/rambursare, precum și sumele de plată la buget. În acest raport juridic statul este debitor, iar contribuabilul creditor.

Principiul de bază al compensării este ca cele două subiecte ale raportului juridic fiscal (statul pe de o parte și contribuabilul pe de altă parte) să fie deopotrivă debitor și creditor una față de cealaltă.

A doua condiție care trebuie îndeplinită este ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică.

Prin Legea nr.93/2023 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală s-a introdus art.166^1 în Codul de procedură fiscală care dă posibilitatea contribuabilului ca, la cererea sa, să i se compenseze creanțele fiscale certe, lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și cu obligațiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat fără compensare între bugete, indiferent dacă obligațiile și respectiv creanțele supuse stingerii sunt administrate sau nu de aceeași autoritate publică. În consecință, contribuabilul trebuie să solicite expres aplicarea acestui nou mecanism de compensare.

În acest context, a fost elaborat și promovat noul act normativ. Potrivit documentului, în vederea stingerii prin compensare a creanțelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive cu obligațiile fiscale/bugetare către bugetul de stat, ordinea de stingere a sumelor respective este cea prevăzută la art.165 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

În vederea compensării creanțelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, cu obligațiile fiscale/bugetare către bugetul de stat, contribuabilul depune la organul fiscal local competent o cerere, la care anexează hotărârea judecătorească definitivă, în copie.

În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, termenul de soluționare a cererilor este de 45 de zile de la data înregistrării cererii la organul fiscal local competent, acesta putând fi prelungit potrivit legii.

De asemenea, actul normativ stabilește modelul și conținutul următoarelor formulare: a) Dispoziție de stabilire a creanțelor fiscale ale contribuabililor față de bugetele locale ce pot face obiectul compensării cu obligațiile fiscale/bugetare către bugetul de stat; b) Dispoziție de modificare a dispoziției de stabilire a creanțelor fiscale ale contribuabililor față de bugetele locale ce pot face obiectul compensării cu obligațiile fiscale/bugetare către bugetul de stat; c) Decizie privind compensarea creanțelor fiscale certe, lichide și exigibile față de bugetul local, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă cu obligațiile fiscale/bugetare către bugetul de stat; d) Referat privind adăugarea/scăderea în/din evidența analitică pe plătitori a creanțelor fiscale certe lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive; e) Borderou de adăugare/scădere în/din evidența analitică pe plătitori a creanțelor fiscale certe lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

(Copyright foto: Freepik.com)