Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a organizat cea de-a XXV-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România.

Topul Național al Firmelor Private din România reprezintă un eveniment de referință pentru mediul de afaceri autohton. Cu această ocazie sunt recunoscute meritele întreprinzătorilor și promovate cele mai performante întreprinderi ale anului anterior. 

CECCAR-CNIPMMR, un parteneriat consolidat continuu

La eveniment – la care CECCAR este partener tradițional – au participat președintele Consiliului Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, și directorul general executiv, lect. univ. dr. Florin Dobre.

În alocuțiunea sa, președintele CECCAR a relevat caracterul fructuos al parteneriatului cu CNIPMMR, care reflectă roadele colaborării de la nivel micro până la nivel național. Totodată, i-a felicitat pe cei distinși cu premii pentru succesele lor, obținute într-un mediu economic perfectibil, și și-a exprimat convingerea că profesioniștii contabili au avut propria contribuție la atingerea acestor performanțe.

În continuare, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova a spus: „Ceea ce am înțeles și astăzi este că singura șansă pe care o avem ca totul să funcționeze mai bine constă în capacitatea de a dialoga și de a coopera, astfel încât fiecare dintre noi, cu experiența și competențele pe care le avem, să putem crea un mediu mai bun pentru noi toți.

CECCAR s-a angajat într-un astfel de dialog, și cu instituțiile de reglementare, și cu mediul de afaceri, și, cu voință reciprocă pentru colaborare, vom putea identifica acele măsuri care să promoveze interesul național, un parteneriat onest cu celelalte țări cu care avem relații, și, în final, să reușim – așa cum ele au reușit – să creăm acele structuri de business multinaționale. Să nu ne mai dorim tot timpul să avem doar investiții de la multinaționale – care, desigur, reprezintă un lucru bun, fiind vorba despre resurse care trebuie fructificate –, cred că este timpul, însă, să ne gândim și noi să investim peste hotare, să devenim branduri pe piața economică globală”. În încheiere, președintele Corpului le-a adresat întreprinzătorilor îndemnul de a apela la profesioniștii contabili, inclusiv pentru atingerea unor asemenea deziderate, odată cu exprimarea speranței ca parteneriatul experților contabili cu întreprinzătorii să atingă un nivel tot mai înalt. 

Statistica performanței și deschiderea spre noi realizări

O notă caracteristică a întregii manifestări a constituit-o relevarea succeselor înregistrate de firmele premiate, așa cum a rezultat din bilanțul prezentat de președintele CNIPMMR, Florin Jianu, care a relevat că, până acum, la edițiile anterioare, au fost peste 20.000 de firme premiate în plen și au fost acordate 250 de premii speciale. Anul acesta, firmele premiate la Top au o cifră cumulată de afaceri de peste 10 miliarde de lei, un profit brut de peste un miliard de lei și peste 34.000 de angajați în total. 

„Ne onorează prezența impresionantă de astăzi, fapt ce arată că organizația noastră și membrii acesteia sunt o forță în rândul organizațiilor patronale din România. Astăzi sărbătorim cea de-a XXV-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România, dar și 25 de ani de la înființarea CNIPMMR. Pentru a continua susținerea antreprenoriatului și a mediului de afaceri din România, de anul viitor, CNIPMMR realizează un nou eveniment intitulat «Capitala antreprenoriatului românesc», competiție între orașele cu cea mai bună viziune antreprenorială”, a declarat președintele CNIPMMR, care a reluat – și cu acest prilej – propunerea Consiliului ca printre prioritățile Președinției României la Consiliul UE (care se va exercita în primul semestru al anului 2019) să fie inclusă susținerea antreprenoriatului și a competitivității IMM-urilor. De asemenea, a trecut în revistă câteva dintre prioritățile pentru anul 2018 ale întreprinzătorilor mici și mijlocii, una dintre acestea – menționată, într-o formă sau alta, și de alți vorbitori – fiind debirocratizarea, în speță promovarea Legii debirocratizării, care ar trebui să stipuleze ca statul să nu mai solicite întreprinzătorilor acele documente pe care deja le deține. S-a mai relevat, printre altele, necesitatea implementării, în următorii ani, a unui program de justiție digitală care să permită informatizarea tuturor litigiilor mai mici de 10.000 euro. 

Prezentul, premisa viitoarelor performanțe

Esența mesajelor transmise participanților de oficialitățile prezente a îmbinat aprecierile față de rezultatele înregistrate de firmele aflate în Top cu exprimarea încrederii că există premise favorabile pentru obținerea de rezultate tot mai bune, legătura dintre micro- și macroeconomie relevând rolul important al politicilor publice îndreptate în special spre sprijinirea IMM-urilor. Sunt idei desprinse, printre altele, din alocuțiunile ministrului Fondurilor Europene, Marius Nica, ministrului pentru Comunicare Publică și Dialog Social, Gabriel Petrea, ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, secretarului de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Paula Pârvanescu, senatorului Eugen-Orlando Teodorovici (președintele Comisiei de buget-finanțe a Senatului României, fost ministru al Finanțelor, precum și al Fondurilor Europene), directorului general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Petrescu (fost ministru al Economiei și al Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), deputatului Virgil Popescu, președintelui Asociației Municipiilor din România, Robert Negoiță, președintelui de onoare al CNIPMMR, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu.

Vorbitorii au mai subliniat importanța IMM-urilor pentru societate, faptul că ele reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii, iar una dintre condițiile sine qua non ale succesului lor constă în stabilitate, predictibilitate, transparență, analiză de cost-beneficiu pentru măsurile adoptate de autorități. 

***

La manifestare au fost premiate 150 de societăți situate pe primele trei locuri în:

–   Clasamentul național general (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari);

–   Clasamentul național pe domenii de activitate – cod CAEN (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari);

–   Clasamentul județean;

–   Clasamentul regional.

Topul a fost stabilit în funcție de cifra de afaceri, profitul brut, productivitate și performanța globală.

S-au acordat, de asemenea, Premii pentru Excelență în Afaceri și premii speciale.

Câteva statistici relevă că 38% dintre firmele premiate sunt din Regiunea București-Ilfov, 13% din Regiunea Sud-Est, 12% din Regiunea Nord-Vest, 12% din Regiunea Centru, 8% din Regiunea Sud, 7% din Regiunea din Nord-Est, 5% din Regiunea Vest și 5% din Regiunea Sud-Vest.

În ceea ce privește codul CAEN al firmelor participante, 35% au ca domeniu de activitate industria prelucrătoare, 12,73% – comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, 12,14% – construcțiile, 7,14% – industria extractivă, 7,14% – transportul și depozitarea, 6,43% – agricultura, silvicultura și pescuitul, 4,49% – hotelurile și restaurantele etc.

Evenimentul s-a desfășurat, pentru al treilea an consecutiv, concomitent cu Târgul produselor și serviciilor de excelență pentru întreprinderi. (Alexandra Rizea)