În acest număr ne vom referi la dezbaterile din cea de-a doua zi a lucrărilor Congresului, întregind, astfel, imaginea unor abordări la obiect, centrate pe necesitățile unei piețe dinamice, concurențiale, care impune schimbări de esență atât în formarea profesioniștilor contabili, cât și în asigurarea unei pregătiri adecvate în exercitarea acestei profesii. În cele ce urmează vom sintetiza intervențiile din cea de-a IV-a sesiune. Reamintim că desfășurarea integrală a lucrărilor Congresului poate fi urmărită de toți cei interesați la adresele youtu.be/Vyvq44uKc0Q și youtu.be/e7_LG3VbzPg.

Sesiunea IV: Educația profesioniștilor contabili în economia digitală

Cea de-a IV-a sesiune a fost moderată de prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, președintele CECCAR. În conturarea liniilor directoare ale dezbaterii, vorbitorul s-a referit la treptele devenirii profesionale a experților contabili și contabililor autorizați, la rolul și acțiunile CECCAR menite să asigure o pregătire profesională în pas cu evoluția economiei digitale. Au fost relevate cu deosebire modalitățile practice de asigurare a cadrului instituțional și a resurselor umane pentru susținerea procesului de învățare continuă. Președintele CECCAR a pledat pentru instituirea unui parteneriat între profesionistul contabil și tehnologiile erei digitale. Întrebările au vizat, în special, Standardele Internaționale de Educație, abilitățile și competențele profesioniștilor contabili, raportul dintre educația formală, educația informală și educația non-formală.

În răspunsurile sale la aceste întrebări, Brian McEnery, președintele ACCA, s-a referit la domeniile-cheie în care trebuie pregătit profesionistul contabil, domenii incluse într-un document intitulat Darwinism Digital. Astfel, a rezultat că volumul de date generate de era modernă impune schimbarea ponderilor diferitelor tipuri de cunoștințe, mutațiile fiind determinate în special de evoluția tehnologiilor. Programele ACCA țin seama tocmai de noile cerințe, fiind revizuite periodic pentru a se ține pasul cu necesitățile clienților. În prezent, cursurile sunt orientate spre perfecționarea profesională, pe baza noilor tehnologii, dar cu o orientare spre însușirea cunoștințelor necesare pentru planificarea financiară, pentru elaborarea modelelor de afaceri, pentru întocmirea studiilor de caz, bineînțeles, totul în funcție de necesitățile pieței muncii. Subliniind că „informația reprezintă putere”, vorbitorul a pus în evidență modalitățile concrete prin care profesionistul contabil poate și trebuie să devină un participant activ la actul decizional al companiilor cărora le oferă serviciile sale.

La rândul său, Donna Street, director Cercetare și Activități Educaționale – Asociația Internațională pentru Educație și Cercetare Contabilă (IAAER), a apreciat că Standardele Internaționale de Educație constituie punctul de plecare, baza programelor de formare profesională continuă, întrucât întregul proces se cere adaptat la cerințele concrete din fiecare țară și din fiecare ramură de activitate. Acoperirea necesităților pieței trebuie să constituie un obiectiv permanent, baza de competențe dovedindu-și eficiența numai în condițiile în care corespunde schimbărilor de pe piață și anticipează viitoarele mutații.

În intervenția sa, Mariana Bunea, vicepreședinte al CECCAR, a pus accentul pe desfășurarea procesului educativ în toate etapele vieții, luându-se în considerare specificul acestora, începând chiar cu frageda copilărie. Competențele și abilitățile prevăzute în standardele internaționale asigură premisele îmbunătățirii continue a serviciilor prestate de profesionistul contabil. Dintre aceste abilități și competențe se detașează cele care permit o mai bună comunicare între colegi și între profesionistul contabil și întreprinzător. Demonstrarea în practică a deschiderii spre dialog permite creșterea încrederii reciproce și îmbunătățirea managementului organizațional. Întregul proces educativ trebuie să valorizeze în cel mai înalt grad beneficiile oferite de progresul tehnicii și tehnologiei.

Tematica sesiunii a fost abordată de Anca Bogorin, vicepreședinte al CECCAR, din perspectiva angajatorului, pornindu-se de la recrutarea celor care urmează să lucreze în firmele de profil. Referindu-se pe larg la experiența proprie, începută în prestigioasa companie PwC, vorbitoarea a relevat necesitatea ca absolvenții să fie în stare, încă din prima zi de lucru, să răspundă cerințelor practicii. Este bine că, în prezent, absolvenții sunt pregătiți atât teoretic, cât și în privința utilizării tehnologiilor digitale, dar deficitul de experiență practică trebuie să constituie o preocupare a universităților, astfel încât să fie cât mai repede eliminat. Reducerea continuă a volumului de muncă manuală și creșterea ponderii metodelor și mijloacelor IT impun o nouă împărțire a timpului de lucru, centrul de greutate mutându-se pe activitatea de consultanță. În acest sens, accentul trebuie pus pe cultivarea spiritului de business, pe întărirea capacității de sinteză în gestionarea datelor și formularea de soluții puse la dispoziția angajatorului.

În continuarea abordărilor referitoare la pregătirea profesioniștilor contabili, Ovidiu Bunget, președintele Filialei CECCAR Timiș, s-a referit pe larg la experiența din Universitatea de Vest din Timișoara, la viteza de reacție în materie de formare, în funcție de cerințele business-ului, în special în mediul caracteristic fiecărei zone a țării. Numai pe o asemenea bază este posibil să se definească direcțiile de acțiune în perfecționarea procesului educațional. Se observă o hibridizare a profesiei contabile, ceea ce impune, de asemenea, o adaptare continuă a procesului educațional la cerințele pieței. În același timp, procesul de învățare continuă, susținut activ prin acțiunile CECCAR, trebuie să fie mai flexibil și să se orienteze într-o mai mare măsură spre promovarea elementelor inovative în business. Evident, componenta de practică trebuie să-și găsească un loc mai important în programele de studii, ținându-se seama de cerințele erei digitale, de evoluția economiei globale.

(Va urma)