Potrivit unui calendar respectat de multă vreme cu o precizie de metronom, cele două instituții financiare internaționale, marile agenții de rating, centrele de prognoză naționale și europene, alte organisme de profil publică analize și anticipări care prezintă un interes deosebit, de necontestat, pentru factorii decizionali de la toate nivelurile și din toate domeniile de activitate.

Cele mai recente astfel de documente indică, în cazul României, o creștere economică, în anul curent, superioară anticipărilor anterioare.

Bunăoară, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit într-o manieră semnificativă estimările care privesc creșterea economică în țara noastră, respectiv un spor de PIB pe acest an de la 2,2% (conform prognozei de primăvară) la 4,8%. Banca Mondială (BM) anticipează, la rândul ei, tot o creștere mai mare a aceluiași indicator față de evaluările precedente, considerând că PIB-ul României va fi cu 4,6% mai mare față de 2021. Și mai optimistă s-a dovedit a fi Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care plusează la 5,4%.

Aceste revizuiri au la bază rezultatele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe prima jumătate a anului, precum și semnalele înregistrate în ultimul timp, referitoare la bilanțuri sectoriale pe opt și chiar pe nouă luni.

Sub aspect practic, toate aceste anticipări au determinat și determină autoritățile din țara noastră să „construiască” proiectele de buget pentru anul viitor în raport cu o creștere a PIB, în 2022, cu 4,6%. Cu siguranță, până când aceste proiecte vor deveni legi mai sunt de parcurs multe etape care pot să determine unele schimbări – inclusiv în privința ritmului creșterii economice. Trimestrul al III-lea, de exemplu, a fost marcat de sporuri modeste în principalele ramuri ale economiei. De aici, o serie de consecințe care se cer luate în considerare în procesul definitivării proiectelor de buget pentru 2023, mai ales prin precizarea soluțiilor care ar putea determina atingerea țintelor propuse.

Tot sub aspect practic, nu pot fi ignorate și alte anticipări ale celor trei instituții financiare, mai ales aprecierile nu tocmai optimiste atunci când examinează dezechilibrele și deficitele cronice. Așa, de exemplu, deficitul bugetar, deficitul comercial, care sunt asemenea pietrelor de moară pentru întreaga evoluție economico-socială, sunt considerate, în termeni financiari, drept factori esențiali care afectează calitatea creșterii economice. Mai gravă este situația din sfera prețurilor, procesul inflaționist atestând, așa cum o confirmă cele mai recente date ale INS, cu o creștere de aproape 16 procente, că încă nu s-a atins cota maximă anticipată de Banca Națională a României (BNR). Și în această privință nu se conturează suficient de clar soluțiile, cu toate că exponenții mediului de afaceri au avansat o serie de propuneri demne de cel mai mare interes.

În acest context, sunt de remarcat propunerile menite să lărgească aria de acțiune a unor programe de sprijin atât pentru industrie și construcții, cât și pentru agricultură. Totodată, se avansează măsuri care ar putea constitui premise ca sectorul bancar să fie mai receptiv la dezideratele mediului de business. Continuă demersurile îndreptate, mai ales, spre atenuarea consecințelor multiple ale crizei energetice sub cea mai periculoasă formă de manifestare a acesteia, respectiv creșterea exponențială a prețurilor la gazele naturale și energie electrică. Este adevărat, multe izvoare de inspirație oferă economiile avansate din Europa, însă copierea acestora s-a dovedit și se dovedește deseori contraindicată, deoarece țara noastră are, sub aspectul resurselor energetice, o situație diferită de cea a marilor importatori de gaze naturale și de energie electrică.

Sunt numai câteva teme reliefate de un tablou mult mai amplu, care implică diverse riscuri și provocări, dar și oportunități. Analiza lor lucidă, realistă reprezintă o obligație managerială de prim ordin, întrucât, în caz contrar, mai ales oportunitățile pot fi ratate. De fapt, aproape totul se subsumează luării în considerare a caracteristicilor actualei crize multiple care, în loc să-și diminueze efectele, se află departe de a fi depășit punctele critice. Numai acțiunile care pot și trebuie să întărească reziliența fiecărei entități de bază și a economiei în ansamblu vor permite un demaraj bun în anul viitor prin optimizarea pozițiilor favorabile, care îmbină necesarul și posibilul într-o viziune strategică și tactică adecvată vremurilor pe care le trăim.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)