Academy Of World Records (Academia Recordurilor Mondiale), cea mai mare organizaţie care certifică recorduri mondiale şi, totodată, deţinătoarea celei mai mari baze de date cu recorduri mondiale, a anunţat publicarea pe site-ul oficial, a unei noi selecţii de recorduri mondiale din România aflate în baza de date a Academiei. În cadrul proiectului „România: 100 de ani în 100 de recorduri emblematice”, Academy Of World Records a selectat, de această dată, pentru publicare pe site-ul oficial recorduri din domeniile ştiinţei şi tehnologiei, arhitecturii, sportului. Le prezentăm în continuare, aşa cum au fost comunicate de organizaţie:

♦ Fântânile din centrul comunei Păuneşti, Vrancea, au adus comunei vrâncene recordul pentru „Cea mai mare densitate de fântâni”. Din ele s-au alimentat cu apă şi trupele române în timpul Primului Război Mondial, în timpul luptelor duse pentru a menţine linia frontului şi apoi pentru a respinge trupele germane;

♦ Prima rafinărie de petrol din lume a fost inaugurată la Ploieşti, fiind construită de fraţii Teodor şi Marin Mehedinţeanu. Cu o suprafaţă de patru hectare, avea o producţie de peste 7 tone/zi. Această rafinărie a obţinut, în baza unui contract încheiat în octombrie 1856 între Teodor Mehedinţeanu şi Primăria Bucureştilor, dreptul exclusiv de a aproviziona iluminatul Capitalei muntene cu gaz lampant;

♦ Prima sondă petrolieră comercială din lume a fost inaugurată la Lucaceşti (acum Moineşti), judeţul Bacău, în anul 1840. Apăruseră deja primele distilerii de petrol cu caracter industrial încă din 1837-1840, urmate fiind de cea de la Moineşti (1844). Acestea sunt primele distilerii din lume, primul pas ca România să aibă prima rafinărie, la Ploieşti;

♦ Primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant: Bucureşti. Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant, la 1857. După ce prima rafinărie de petrol din lume a fost inaugurată, la Ploieşti, de către fraţii Mehedinţeanu, aceştia au obţinut, prin licitaţie, contractul pentru iluminarea Bucureştiului cu petrolul lampant produs de ei, care era nu doar cel mai ieftin, dar şi de o calitate superioară: era incolor şi inodor, ardea „cu o flacără luminoasă de intesitate şi formă constantă, fără fum şi fără să lase cenuşă sau compuşi răşinoşi în fitil”;

♦ Prima femeie inginer chimist din lume: Elisa Zamfirescu. Elisa Leonida Zamfirescu a fost membră a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România şi membră a Asociaţiei Internaţionale a Femeilor Universitare, a fost prima femeie inginer chimist din lume. S-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcţie şi de prepararea minereurilor, semnând 85 000 buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic;

♦ Prima librărie digitală într-o staţie de metrou: Bucureşti. Editura Humanitas şi un operator de telefonie mobilă au realizat la metroul Bucureşti prima bibliotecă digitală dintr-o staţie de metrou. Pasagerii metroului puteau alege dintr-o largă selecţie de cărţi disponibile sub formă de coduri QR care pot fi scante cu telefonul mobil;

♦ Vâltoarea românească, mecanismul folosit în zonele de munte de milenii pentru spălatul lânii, al rufelor şi al covoarelor, a fost desemnată drept prima maşină de spălat din lume. Deşi au fost utilizate şi în alte ţări din zonă, vâltorile româneşti sunt cele mai vechi care sunt încă în funcţiune;

♦ Podul Natural de la Ponoarele, judeţul Mehedinţi, este cel mai lung pod funcţional din lume. Situat pe Drumul Judeţean DJ 670 Baia de Aramă – Turnu Severin, podul este utilizat în prezent de maşinile de tonaj mediu. O legendă spune că podul a fost construit de însuşi Hercule;

♦ Pila Karpen, realizată de inventatorul român Nicolae Vasilescu Karpen în 1950 şi care încă funcţioneză în Muzeul Tehnic Naţional „Prof. ing. Dimitrie Leonida“, a fost recunoscută drept „Bateria umedă cu cea mai lungă functionare”. Brevetata în 1924 şi realizată în 1950, a fost expusă la conferinţe ştiinţifice din Paris, Bucureşti, Bologna;

♦ Primul sistem de transport funcţional de tip „Hyperloop”: Henri Coandă. Inventatorul român Henri Coandă a inventat şi testat primul sistem de transport cu tub vidat (ceea ce se numeşte acum „Hyperloop“); primul test de succes cu tubul vidat a fost efectuat în Bucureşti, lângă CET SUD, în iunie 1971, folosind o conductă de 200 metri lungime şi diametru de un metru, care a stabilit recordul mondial pentru primul Hyperloop funcţional din lume;

♦ Cel mai avansat sistem de încălzire care utilizează peleţi: ecoHORNET.
Cazanul termic ecoHornet (producător: ecoHornet) foloseşte arderea ecologică ridicată şi eficientă, cu emisii minime de poluare a peleţilor din orice biomasă, folosind un arzător multistrat cu arzătoare gravitaţionale pentru incinerare la temperaturi de peste 1250° C (2,282° Fahrenheit) cu un randament de 96%-98%, stabilind astfel noul record mondial pentru sistemul de încălzire cu cea mai avansată metodă de încălzire, potrivit Academy Of World Records;

♦ Primul scaner de aeronave: Roboscan 2M Aeria. Revoluţionarul produs Roboscan 2M Aeria, un produs patentat internaţional produs de compania românească MB Telecom, premiată de două ori la Expoziţia Internaţională de Invenţii de la Geneva, este singurul scaner de avion din lume care poate „vedea” absolut totul într-un avion fără a fi nevoie de personal specializat în servicii, stabilind astfel noul record mondial pentru primul scaner de avioane din lume;

♦ Prima vestă anti-glonţ pentru femei: Forţele Armate Române. Armata română a testat (începând din 2015) primele veste antiglonţ din lume pentru femeile care se luptă în teatrele de război într-un câmp acreditat de Ministerul Apărării Naţionale, special concepute pentru a fi mai uşoare şi mai durabile;

♦ Primul ceas hibrid din lemn din lume: NOAH Smart Hybrid 360. „Diferenţa dintre un ceas de metal şi un ceas de lemn este greutatea, este mai uşor, nu depăşeşte 35 de grame, am eliminat orice contact metalic cu pielea, este confortabil şi nivelul de design oferă unicitate”, au declarat fondatorii companiei producătoare;

♦ Cel mai rapid gol din lume (categoria sub 19 ani): Valentin Marin. Un strănepot al unui erou din Primul Război Mondial, Valentin Marin, jucător de fotbal la Liceul cu Program Sportiv din Focşani, a înscris cel mai rapid gold din lume, după numai trei secunde;

♦ Cea mai lungă carieră de cioban: Ştefan Gros. Ciobanul român Ştefan Gros s-a retras la vârsta de 100 de ani şi şase luni, după ce a lucrat ca cioban peste 80 de ani, stabilind astfel recordul mondial pentru cea mai lungă carieră de păstor. El a luptat pe front şi este veteran de război. (Al.R.)