Accesarea fondurilor europene: „Dacă vrei, poți!”
Numărul 6, 15-21 feb. 2023 » Comentariul ediției
Dacă ar fi să identificăm una dintre principalele preocupări (poate chiar principala preocupare) dintr-un șir prioritar la scara întregii noastre vieți economico-sociale, cu siguranță, vom indica sursele de finanțare a lumii afacerilor. Am mai avut prilejul să tratăm această temă, însă, în prezent, ea a căpătat o acuitate deosebită, date fiind extrem de numeroasele dificultăți, de provocări, determinate de prelungirea stării de criză multiplă. Firește, în spațiul unui singur comentariu nu este posibilă o abordare exhaustivă dar, din moment ce dispunem acum de un tablou de ansamblu al procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile, avem câteva repere pentru o evaluare adecvată.
Astfel, la 31 decembrie 2022, din alocarea totală pentru perioada 2014-2020, de 35 miliarde de euro, s-au accesat 25,4 miliarde de euro, respectiv 72%. Pentru alocările din perioada actuală, până în 2027, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, datele publicate oficial sunt incomplete și contradictorii, accentul punându-se nu pe utilizarea efectivă a sumelor respective, ci pe existența unora la Banca Națională a României. Excepție fac fondurile destinate agriculturii și dezvoltării rurale, de la începutul acestui an fiind accesate peste 1,5 miliarde de euro.
În aceste circumstanțe, este absolut necesar să se investigheze, la toate nivelurile și în toate domeniile decizionale, cauzele de fond ale situației de fapt și să se adopte măsurile cele mai potrivite pentru îmbunătățirea situației, inclusiv prin extinderea experienței pozitive acumulate în unele domenii. Este extrem de important să ne raportăm mereu la suma totală de 100 de miliarde de euro, pe care avem șansa de a o folosi până la finalul acestui deceniu.
Analizele care s-au desfășurat, până în prezent, au permis să se ajungă la concluzii deosebit de utile privind cele mai vulnerabile zone ale procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Cea mai importantă dintre acestea vizează faza întocmirii proiectelor, deoarece ele nu acoperă în mod satisfăcător domenii vitale ale vieții economico-sociale.
S-a afirmat și se afirmă că, în condițiile existenței unor ghiduri la îndemâna celor interesați să beneficieze de fondurile europene nerambursabile, este suficient să se respecte îndrumările oferite pentru a se asigura proiecte de calitate. Numai că nu este de omis faptul că intervine factorul uman, inclusiv cu gradele foarte diferite de pregătire profesională în domeniu, de percepere corectă a reglementărilor în vigoare, după cum – fapt dovedit de practică – a fost și este necesar să se îmbunătățească și respectivele ghiduri.
Cerința imperioasă, relevată la numeroase dezbateri publice, inclusiv pe tema calității proiectelor, constă în crearea unui sistem coerent, eficient de elaborare a proiectelor. În acest sens, s-au avansat propuneri concrete de colaborare pe baze contractuale a întreprinzătorilor, autorităților publice, universităților, firmelor de consultanță, băncilor în vederea sprijinirii tuturor celor interesați să acceseze fonduri europene nerambursabile. În acest fel, se creează și premisele elaborării de proiecte fezabile, cu șanse mari de a fi avizate, aprobate și, evident, susținute financiar.
În ceea ce privește concepția propriu-zisă, s-a constatat că numai proiectele care fac parte organică, integrantă dintr-o viziune cu adevărat strategică a solicitanților de fonduri, mai ales din sectorul privat, conțin soluții viabile, demne de luat în seamă de forurile decidente, interne și internaționale, care alocă banii destinați respectivelor proiecte. De aici și valoarea studiilor de impact, cel puțin la orizontul duratelor medii în privința efectelor.
Bineînțeles, se impune ca în întregul proces evocat, în special în zona instituțiilor decidente, să se acționeze în vedere scurtării semnificative a duratei analizelor și acordării avizelor, precum și a simplificării procedurilor respective.
Sunt numai câteva aspecte dintr-o gamă mai largă de cerințe care pot și trebuie să determine un real reviriment în materie de accesare și folosire eficientă a fondurilor europene nerambursabile. Cum s-a văzut, există soluții, metodologii și experiențe manageriale de natură a împlini asemenea deziderate esențiale în efortul de depășire a dificultăților provocate de criză, pentru dezvoltarea sănătoasă a firmelor și, implicit, a întregii noastre economii naționale. Rămâne pe deplin valabil îndemnul „dacă vrei, poți!”.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice