acord provizoriu cu privire la modul în care casele de compensare din UE și cele din țările terțe ar trebui să fie supravegheate în viitor, ținându-se seama în special de efectele Brexitului asupra sistemului financiar european. Noile norme vor fi puse în aplicare printr-o revizuire a Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) și o revizuire a statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. Acordul provizoriu trebuie acum să fie confirmat de reprezentanții permanenți la UE.

„Casele de compensare sunt o verigă indispensabilă în lanțul financiar. Acest acord este esențial pentru obținerea securității juridice cu privire la normele care se vor aplica în viitor, în special în ceea ce privește modul în care întreprinderile cu sediul în afara UE vor fi în măsură să funcționeze pe piața unică”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

Casele de compensare sau contrapărțile centrale (CPC) facilitează schimbul de plăți, tranzacțiile cu titluri de valoare și tranzacțiile cu instrumente financiare derivate prin centralizarea și standardizarea tuturor etapelor premergătoare plății. De asemenea, acestea preiau riscul de contraparte intervenind între vânzător și cumpărător și oferind astfel garanții că tranzacția poate fi încheiată.

În prezent, există 16 CPC-uri stabilite și autorizate în UE. Un număr suplimentar de 32 de CPC-uri din țări terțe au fost recunoscute în temeiul dispozițiilor din EMIR privind echivalența, fiindu-le, astfel, permis să își ofere serviciile în UE. Ca urmare a Brexit-ului, cele trei CPC-uri cu sediul în Regatul Unit vor deveni de facto CPC-uri dintr-o țară terță.

„Scopul reformei este de a consolida supravegherea CPC-urilor pentru a se ține seama de creșterea anvergurii, a complexității și a dimensiunii transfrontaliere a compensării în Europa. Ea introduce un mecanism unic în cadrul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) pentru a reuni expertiza în domeniul supravegherii CPC-urilor și a asigura o cooperare mai strânsă între autoritățile de supraveghere și băncile centrale responsabile de moneda UE. În special, textul convenit instituie un «comitet de supraveghere pentru CPC-uri» în cadrul ESMA, alcătuit dintr-un președinte independent, din autoritățile competente ale statelor membre care au un CPC autorizat și din doi membri independenți. Băncile centrale din țările a căror monedă este utilizată pentru tranzacție pot participa în cadrul comitetului în legătură cu anumite aspecte specifice, dar nu au drept de vot”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Textul consolidează, de asemenea, sistemul existent pentru recunoașterea și supravegherea caselor de compensare din țări terțe. În special, introduce un sistem „pe două niveluri” care face distincția între CPC-urile neimportante din punct de vedere sistemic și CPC-urile importante din punct de vedere sistemic (așa-numitele CPC-uri „de nivel 2”). ESMA ar urma să evalueze importanța sistemică a CPC-urilor în conformitate cu criterii specifice, printre care natura, dimensiunea și complexitatea activității unui CPC, structura membrilor săi sau disponibilitatea unor servicii de compensare alternative în moneda în cauză.

CPC-urile de nivel 2 ar urma să fie supuse unor norme mai stricte pentru a putea fi recunoscute și autorizate să își desfășoare activitatea în UE, printre care: ▪ conformitatea cu cerințele prudențiale necesare în cazul CPC-urilor din UE, ținându-se seama în același timp de normele din țările terțe; ▪ o confirmare din partea băncilor centrale relevante din UE, care să ateste că CPC-urile respectă toate cerințele suplimentare impuse de respectivele bănci centrale; ▪ acordul unui CPC de a furniza ESMA toate informațiile relevante și de a permite efectuarea de inspecții la fața locului, precum și garanțiile necesare care să confirme că aceste dispoziții sunt valabile în țara terță.

Pe baza unei evaluări pe deplin motivate, ESMA ar urma, de asemenea, să fie în măsură să recomande că un CPC sau unele dintre serviciile de compensare ale acestuia au o importanță sistemică atât de mare încât CPC-ul nu ar trebui să fie recunoscut. Comisia ar putea decide, ca măsură de ultimă instanță, că respectivul CPC va trebui să se stabilească în UE. CPC-ul dintr-o țară terță ar trebui în acest caz să se stabilească în UE pentru a putea să își desfășoare activitatea.

Până la finalizarea tehnică a textului, acordul provizoriu va fi prezentat spre aprobare reprezentanților permanenți la UE. Ulterior, acesta va face obiectul unei revizuiri de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate să adopte în primă lectură regulamentul propus.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)