Președinția română a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un pachet de măsuri alcătuit dintr-un regulament și o directivă, pachet care stabilește noi cerințe prudențiale și noi mecanisme de supraveghere pentru firmele de investiții. Obiectivul reformei este acela de a adapta cerințele la profilurile de risc și la modelele de afaceri ale firmelor, menținând totodată stabilitatea financiară. Acordul va fi acum transmis ambasadorilor la UE, spre aprobare. „Firmele de investiții joacă un rol esențial în facilitarea fluxurilor de economii și de investiții în UE. Pentru a putea aduce o contribuție deplină la uniunea piețelor de capital, este foarte important ca normele care li se aplică acestor firme să fie adaptate la cerințele lor specifice de afaceri și să țină seama de riscurile pe care și le asumă”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

„În Spațiul Economic European există aproximativ 6.000 de firme de investiții. Cea mai mare parte a acestora sunt mai degrabă mici, dar un număr limitat de firme de investiții dețin o parte semnificativă din totalul activelor și furnizează o gamă foarte largă de servicii. Până în prezent, toate firmele de investiții au fost supuse acelorași norme privind capitalul, lichiditățile și gestionarea riscurilor ca și băncile. Regulamentul și cea de a patra Directivă privind cerințele de capital (CRR/CRD 4) se bazează pe standardele internaționale destinate băncilor. Prin urmare, nu țin cont pe deplin de caracterul specific al firmelor de investiții”, se precizează într-un comunicat al MFP.

Pe baza textului convenit, firmele de investiții vor fi supuse acelorași măsuri-cheie, în special în ceea ce privește deținerile de capital, raportarea, guvernanța corporativă și remunerarea, însă setul de cerințe pe care ar trebui să îl aplice ar fi diferențiat în funcție de mărimea, natura și complexitatea acestora.

Cele mai mari firme („clasa 1”) ar fi supuse regimului prudențial bancar integral  și ar urma să fie supravegheate ca instituții de credit:

▪ firmele de investiții care oferă servicii similare celor oferite de bănci, cum ar fi tranzacționarea în cont propriu sau subscrierea de instrumente financiare și ale căror active consolidate depășesc 15 miliarde euro ar intra în mod automat sub incidența CRR/CRD 4;

▪ firmelor de investiții care desfășoară activități similare celor oferite de bănci, cu active consolidate între 5 și 15 miliarde euro li se va putea solicita, de către autoritatea lor de supraveghere, aplicarea CRR/CRD 4, în special în cazul în care dimensiunea firmei sau activitățile acesteia ar implica riscuri la adresa stabilității financiare.

Firmele mai mici care nu sunt considerate de importanță sistemică ar urma să beneficieze de un nou regim adaptat activității lor, cu cerințe prudențiale specifice. Acestea ar fi, în general, diferite de cele care se aplică băncilor, însă autoritățile competente pot permite aplicarea în continuare a cerințelor bancare anumitor firme, de la caz la caz, pentru a evita perturbarea modelelor lor de afaceri. O astfel de opțiune va fi însoțită de o garanție care să împiedice arbitrajul de reglementare, care s-ar putea produce în special prin aplicarea, în mod disproporționat, a unor cerințe de capital mai reduse în temeiul CRR/CRD 4 decât în temeiul Standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS). Textul prevede, de asemenea, stabilirea unei perioade de tranziție de cinci ani, pentru a acorda firmelor suficient timp pentru a se adapta la noul regim.

Acordul consolidează și mai mult regimul de echivalență care s-ar aplica în cazul firmelor de investiții din țări terțe. Acesta prevede în detaliu unele dintre cerințele pentru acordarea accesului la piața unică și acordă competențe suplimentare Comisiei. În mod deosebit, Comisia este însărcinată cu evaluarea cerințelor de capital aplicabile firmelor care oferă servicii similare celor oferite de bănci, pentru a se garanta faptul că acestea sunt echivalente celor aplicabile în UE. În plus, în cazul în care activitățile desfășurate de firme din țări terțe sunt susceptibile de avea o importanță sistemică, noul regim permite Comisiei să aplice anumite condiții operaționale specifice unei decizii de echivalență, astfel încât să se asigure că Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) și autoritățile naționale competente dispun de instrumentele necesare pentru a preveni arbitrajul de reglementare și pentru a monitoriza activitățile firmelor din țări terțe.

Acordul politic va fi transmis acum ambasadorilor la UE, spre aprobare. Apoi va fi revizuit de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate să adopte în primă lectură pachetul de măsuri propus.