Pe fluxul informațiilor de actualitate se înscriu, la loc de seamă, demersurile îndreptate spre intensificarea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cel puțin două evenimente recente au confirmat atenția deosebită acordată acestei teme: o reuniune la nivel înalt, găzduită de Banca Națională a României, și încheierea unei misiuni OCDE, care s-a aflat în țara noastră pentru evaluarea progreselor înregistrate în anul care a trecut de la decizia privind admiterea candidaturii României în vederea obținerii statutului de membră a acestei organizații, caracterizate unanim drept „club al bunelor practici internaționale” sau, mai simplu spus, de „club select” al celor mai avansate economii ale lumii.

Sigur, până acum, nu s-a stabilit – și nici este posibil să se stabilească – măcar o dată aproximativă la care să se petreacă doritul eveniment. Dar constatarea principală din prezent este aceea că s-au făcut și se fac pași semnificativi în vederea atingerii obiectivelor din foaia de parcurs a procesului de aderare.

Cum se știe, tema acestui comentariu a fost relansată la 15 decembrie 2022, prin depunerea, la Paris – sediul organizației – a Memorandumului oficial al României, prin care se solicită accelerarea procedurilor de aderare, dată fiind, înainte de toate, dinamica economiei românești, inclusiv în perioada crizelor suprapuse cu care se confruntă întreaga omenire. Trebuie, însă, precizat că performanțele care ar face posibilă aderarea reprezintă un deziderat care nu poate fi atins nici măcar pe termen mediu. Încă de la înființare, în urmă cu peste șase decenii, respectiv la 15 septembrie 1961, din OCDE au făcut parte numai state cu economiile cele mai prospere. Aderarea este condiționată tocmai de stadiul de dezvoltare, sub aspect cantitativ și calitativ, fie și numai la nivelul mediu al indicatorilor de bază pe ansamblul statelor membre. Or, doar prognozele pe termen lung vizează atingerea unor astfel de cote de progres în cazul țării noastre.

În aceste circumstanțe, s-a formulat și următoarea întrebare: dacă sunt luate în considerare termene îndepărtate, de ce să ne preocupăm, în momentul de față, atât de mult de aderarea la OCDE? Ei bine, ceea ce este înscris în foaia de parcurs pe care ne-am angajat să o îndeplinim prin Memorandumul amintit include pașii care ne pot apropia sistematic, metodic, pe etape, pe termene scurt, mediu și lung de obiectivele propuse. Prin urmare, este vorba și despre actualitatea nemijlocită. Cu cât se va folosi mai bine timpul de care dispunem, cu atât cresc șansele scurtării duratei procesului de aderare.

Ca să ne convingem că este vorba nu numai despre viitor, ci și despre prezent, este suficient să reținem că liniile directoare ale foii de parcurs privesc implementarea guvernanței corporative, creșterea mai rapidă a productivității și a competitivității, asimilarea inovației, dezvoltarea durabilă. Toate aceste direcții magistrale de acțiune sunt detaliate și concretizate, în timp și spațiu. În mod special, sunt prevăzute măsuri menite să înlăture barierele dintre sectorul public și cel privat, inclusiv prin îmbunătățirea dialogului cu exponenții lumii afacerilor.

Reamintim că OCDE a devenit cea mai puternică organizație de cooperare economică la nivel global care reprezintă peste 70% din comerțul mondial și 80% din valoarea investițiilor de capital. În prezent, OCDE își concentrează eforturile în vederea promovării unor politici inovative în domenii definitorii pentru economia viitorului, precum transformarea digitală, tranziția verde, inteligența artificială, protecția datelor – domenii de foarte mare interes și pentru firmele din România și, firește, pentru cele care vin să investească în țara noastră. Statutul de țară-membră va stimula, de asemenea, dezvoltarea comerțului și echilibrarea balanței comerciale a României prin facilitarea accesului firmelor autohtone la piețele noi de desfacere, precum și prin includerea lor în lanțurile de producție integrate, ferite – în bună măsură – de impactul negativ al crizelor geopolitice.

La o analiză mai atentă, nu va fi dificil de constatat că standardele prevăzute în foaia de parcurs coincid, în mare parte, cu criteriile de convergență nominală reală și instituțională, stabilite pentru aderarea la moneda euro. De aici, putem să desprindem concluzia care, desigur, se cere completată cu alte numeroase elemente, și anume că suntem îndreptățiți să apreciem că avem de-a face cu componentele esențiale ale unui adevărat proiect de țară. Și, tot de aici, decurge importanța a tot ceea ce facem și a tot ceea ce trebuie să facem în vederea realizării scopului propus, respectiv aderarea în timp optim, în cele mai bune condiții, la OCDE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)