Adoptarea monedei euro, (deocamdată) un fel de Fata Morgana
Numărul 22, 8-14 iunie 2022 » Comentariul ediției
Cum era de așteptat, precizările din Raportul Comisiei Europene privind stadiul îndeplinirii de către România a condițiilor pentru adoptarea monedei euro au generat numeroase analize și comentarii în care elementul emoțional a avut și are un rol important. Cu toții ne amintim de sloganul care a însoțit, de-a lungul multor ani, aproape toate manifestările publice, și anume „Vrem o țară ca afară!”. Or, apartenența la zona euro a reprezentat și reprezintă un reper esențial în împlinirea dezideratului enunțat de respectivul slogan. Desigur, lucrurile sunt infinit mai complicate în realitate în comparație cu aspirații de genul celei evocate.
Când Executivul de la Bruxelles consideră că România „nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro”, avem de-a face cu o concluzie rezultată din studierea aprofundată a stărilor de fapt din țara noastră. Toți cei preocupați de tema convergenței, ca element fundamental al procesului de integrare europeană a României, n-au fost deloc surprinși de ceea ce se menționează în documentul autorităților comunitare, adică neîndeplinirea, până în prezent, a criteriilor privind stabilitatea prețurilor, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar, la care se adaugă numeroase componente ale convergenței reale, printre care gradul de deschidere spre lume a economiei noastre naționale, precum și nivelul produsului intern brut pe locuitor, calculat pe baza parității puterii de cumpărare. Cum bine se știe, nivelurile atinse la toți indicatorii care privesc criteriile de convergență nominală, reală și instituțională sunt prezentate sistematic în statisticile oficiale românești, confirmând astfel concluziile Comisiei Europene.
Aceasta nu înseamnă, nici pe departe, că nu s-au înregistrat progrese semnificative. Cel puțin în cei 15 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene. Datele aferente sunt, la rândul lor, bine cunoscute. Bunăoară, PIB a crescut de la 30 la 70% față de media UE, iar ponderea țării noastre pe ansamblul economiei comunitare s-a majorat de la 1 la 1,6%, produsul intern brut depășind, în 2021, 240 de miliarde de euro. Dacă recurgem la comparații cu începutul tranziției spre economia de piață, progresele vor fi și mai evidente. De exemplu, PIB-ul era de numai 38 de miliarde de euro (prin raportarea la evoluția ulterioară a cursului euro/dolar).
Desigur, Raportul Comisiei Europene este de natură a stimula eforturile țării noastre, menite să diminueze continuu și în ritmuri cât mai înalte decalajele care ne despart măcar de nivelul mediu de dezvoltare a Uniunii Europene, în ansamblu. Ajungem, astfel, la esența temei pe care o supunem atenției cititorului: costurile și beneficiile adoptării monedei euro. Chiar la o privire rapidă apare clar, fie și numai din evaluarea experienței de până acum, că, în timp ce majoritatea beneficiilor se concentrează la nivel micro, cele mai multe costuri ne apar, în primul rând, la nivel macro.
Nu este cazul să detaliem, deoarece ar însemna să repetăm ceea ce se știe de multă vreme, încă din faza pregătirilor țării noastre pentru aderarea la Uniunea Europeană. Important este faptul că îndeplinirea criteriilor de convergență este – înainte de toate și preponderent – în avantajul nostru, al cetățenilor României. Ce este rău dacă vom diminua deficitele gemene (bugetar și de cont curent), dacă atingem cote superioare în materie de competitivitate, de valoare adăugată, dacă optimizăm structurile economiei naționale, dacă ridicăm ștacheta calității bunurilor și serviciilor, dacă îmbunătățim substanțial și celelalte componente ale nivelului de trai? Cu alte cuvinte, îndeplinirea criteriilor de convergență – care implică, neîndoios, costuri, dar și beneficii – reprezintă un veritabil Proiect de Țară.
În același timp, nu putem face abstracție de procesele și fenomenele noi, atât din Uniunea Europeană, cât și la nivel global. Dezbaterile care au loc pe tema reformării UE includ organic și elementele care vizează criteriile de convergență, fiind absolut necesară aducerea lor la zi, în funcție de marile schimbări determinate în special de pandemia de COVID-19, precum și de războiul din Ucraina. În ceea ce privește aspectul fundamental, respectiv nevoia de aliniere într-o perioadă cât mai scurtă și cu costuri cât mai reduse la cota-medie de dezvoltare a Uniunii Europene, situația a rămas și, cu siguranță, va rămâne, în timp rezonabil, așa cum o cunoaștem în prezent. Restul reprezintă detalii, fără îndoială, foarte importante, dar sunt componente ale unui întreg indivizibil.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice