Un procentaj de 41% din alocarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiții care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, în timp ce contribuția programelor finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională și din Fondul de Coeziune este de 6,7 miliarde euro, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres. "30% din alocarea Fondului European de Dezvoltare Regională și 37% din alocarea Fondului de Coeziune, totalizând 6,7 miliarde de euro, reprezintă contribuția intervențiilor programelor finanțate din aceste fonduri în domeniul climei. Complementar, 41% din alocarea din Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiții care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii", a spus Adrian Câciu, la evenimentul de lansare a Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială.

El a subliniat că în gestionarea Politicii de Coeziune 2021-2027 și a Mecanismului de Redresare și Reziliență, ministerul pe care îl conduce este cel mai important finanțator al dezvoltării economice sustenabile din România și a salutat lansarea raportului de țară al Băncii Mondiale pe tema climei și dezvoltării, "în cadrul căruia este recunoscut și reconfirmat angajamentul național că politicile de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei naționale sunt și trebuie să fie pe deplin compatibile cu țintele Uniunii Europene privind energia și clima, precum și cu neutralitatea climatică a economiei până în anul 2050".

În ceea ce privește Politica de Coeziune, Adrian Câciu a reiterat că, prin acordul de parteneriat 2021-2027, România s-a angajat să programeze intervenții adecvate ale fondurilor pentru energie curată, accesibilă și sigură, trecerea la o mobilitate durabilă și inteligentă, construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, poluare zero pentru un mediu lipsit de substanțe toxice, conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității, dar și pentru asigurarea rezilienței regiunilor și orașelor la impactul schimbărilor climatice, în conformitate cu inițiativele specifice din cadrul Pactului Verde European.

Totodată, ministrul a semnalat că un element fundamental este mobilizarea industriei pentru o economie curată și circulară.

"În acest domeniu, legislația europeană aplicabilă a făcut ca intervențiile fondurilor pentru susținerea companiilor industriale să fie extrem de limitate în Politica de Coeziune, singura opțiune pentru investiții majore fiind Fondul de modernizare gestionat de Ministerul Energiei", a punctat Adrian Câciu.

El a mai menționat, în acest context, faptul că România susține propunerea Comisiei Europene de a permite statelor membre să utilizeze din anul 2024 fonduri aferente programelor 2021 - 2027 pentru susținerea dezvoltării capacităților mari de producție în domenii critice pentru obiectivele de acțiune climatică și de securitate ale Uniunii, precum tehnologiile digitale avansate, tehnologiile verzi și biotehnologie.

"Tranziția la industrii cu emisii reduse, în special pentru electrificare verde și utilizare a hidrogenului, este recunoscută ca esențială pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii și pentru menținerea unităților de producție în Europa. Prioritară este reducerea substanțială a emisiilor de CO2 în activitățile industriale strategice, precum producția de oțel, îngrășăminte chimice, ciment și alte materiale de construcții. Valoarea foarte mare a acestor investiții va impune însă combinarea granturilor pe care le avem la dispoziție cu împrumuturi sau alte instrumente financiare", a adăugat Adrian Câciu. Acesta a transmis reprezentanților Băncii Mondiale că Guvernul României va crește rata, dar și calitatea absorbției fondurilor europene printr-o mai bună gestionare a acestora și o mai bună implementare a proiectelor.

"Practic, se schimbă în paradigma cantitativă de absorbție, la trecerea la nivelul de absorbție calitativă a fondurilor europene. Pentru a valorifica această experiență, Guvernul are și a solicitat Băncii Mondiale să asiste acest efort prin consolidarea capacității Guvernului în formarea politicilor și strategiilor, planificarea sectorială și a proiectelor, proiectarea și implementarea. Suntem încrezători că expertiza Băncii Mondiale va sprijini România în implementarea cu succes a proiectelor finanțate din fonduri ale Uniunii Europene și va promova dezvoltarea strategică a României", a punctat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Banca Mondială a lansat marți Raportul de țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD). România este prima țară din Uniunea Europeană pentru care Banca Mondială elaborează aceasta analiză despre cum poate să își atingă obiectivele de climă cu orizont de timp 2030, respectiv 2050.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)