Finalul de an ne relevă faptul că bugetul pe 2023 se închide pe investiții și pe fonduri europene, fiind pentru prima oară când România, ca orice altă țară în curs de dezvoltare, realizează deficite pe formare brută de capital fix și nu pe consum, a declarat, la un eveniment de profil, ministrul de resort, Adrian Câciu, citat de Agerpres. "Din punctul meu de vedere, finalul de an ne relevă faptul că bugetul pe 2023 se închide pe investiții și pe fonduri europene. Este pentru prima oară când România, ca orice altă țară în curs de dezvoltare, realizează deficite pe formare brută de capital fix și nu pe consum", a menționat Adrian Câciu, la conferința "Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?".

Potrivit acestuia, deficitele sunt în scădere, respectiv deficitul de cont curent, deficitul public. "România este un stat social, un stat conceput pe model european. Modelul european este un model social și atunci presiunile asupra bugetului sunt destul de mari, dar nu înseamnă că nu există soluții de echilibrare a bugetului. Din perspectiva fondurilor europene, principala preocupare pe care o avem în acest moment este închiderea exercițiului financiar 2014-2020. O parte din banii care sunt de închidere vor veni și în 2024 și vor ajuta la ceea ce înseamnă finanțarea pe bugetul 2024, nu în mare măsură. De ce? Pentru că anul acesta vom avea o absorbție de 95% și rămâne o diferență doar de 5% care vor veni ca bani în închidere, în anul 2024", a mai spus ministrul.

El a precizat că deja au fost lansate apelurile pentru exercițiul 2021-2027, care reprezintă 18 miliarde de euro.

"Banii pe care îi are România la dispoziție sunt mulți, capacitatea administrativă este îmbunătățită, dar mai trebuie îmbunătățită. Cred că o soluție - și aici lansez o provocare celor care sunteți în mediul de afaceri, am lansat-o și mediului și sistemului bancar - acolo nu m-am oprit doar la provocare, chiar avem o colaborare, în sensul în care, până la 1 ianuarie, să facem un parteneriat. Opinia mea este că ar trebui să introducem mai puternic sistemul bancar în partea de finanțare a fondurilor europene, respectiv să intre în finanțare de la momentul în care un proiect este considerat eligibil de către autoritatea contractantă și să ofere finanțarea în numele statului, cu garanția statului", a menționat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, beneficiarul nu mai aleargă în mod individual după un credit pentru a-și finanța afacerea, după care să vină spre decontare, ci ar urma să primească această finanțare direct de la instituția bancară, care participă în procesul de evaluare și eligibilitate și are garanția solvabilității acelui beneficiar. În acest fel, beneficiarul are o finanțare rapidă care să-i permită deja să investească de la momentul în care semnează contractul de finanțare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)