Planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflației cumulate, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, într-o postare publicată pe propria pagină de Facebook, informează Agerpres. El a făcut referire la ciclul electoral 2020-2024, menționând că „acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaționistă ci, din contra, prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaționist”.

„Ciclul electoral 2020-2024: putere de cumpărare versus inflație. Din perspectiva cerută de analiza de context, aș cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioadă în care am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare și a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/și monetare diverse, specifice, dar și inovative. O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanțurilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflație și putere de cumpărare au fost fluctuanți fiind influentați, în mare măsură, de factori externi și atenuați de măsuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine”, a menționat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, puseul inflaționist s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele, prin „schimbarea direcției de folosință a banilor în exces”.

„Este mult de povestit/analizat despre această perioadă, despre cauzele puseului inflaționist care oricum urma să se exprime urmare a măsurilor de relaxare cantitativă deja existente pe piețele monetare, dar care s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele prin însăși schimbarea direcției de folosință a banilor în exces. Măsurile de relaxare cantitativă aveau drept scop creșterea cererii agregate în toate economiile europene, care au avut creșteri anemice în perioada 2012-2020 (cu excepția României și Irlandei) însă criza pandemică a făcut ca acești «easy-money» să fie folosiți pentru susținerea ofertei agregate, ceea ce a făcut previzibil un val de inflație construit pe costuri, adăugat inflației monetare care era la fel de previzibilă”, a adăugat ministrul.

În opinia sa, măsurile de restricționare a lichidităților au venit târziu din partea băncilor centrale și este o lecție pentru viitor pentru specialiștii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor două tipuri de presiuni nu a condus decât la construirea unui val de inflație mult mai mare, cu efect în cererea agregată viitoare și, respectiv, în reducerea potențialul economic agregat de creștere.

Pe de altă parte, lipsa solidarității monetare europene și a intervenției unitare, centralizate, a dus la costuri suplimentare suportate de bugetele statelor membre, adică pe deficite ridicate care și-au găsit, la rândul lor, răspunsul în presiuni inflaționiste.

„Din perspectiva aceasta, as putea spune ca generațiile de după 2004 nu au prins o inflație în România de două cifre, ca să nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflație de două cifre după anii 1970. A fost un șoc major, un șoc nu numai la adresa populației, dar mai ales a companiilor care, în mare majoritate, nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creștere, chiar și de două cifre la un anumit moment, pe context de cerere în scădere urmare a afectării puterii de cumpărare”, a punctat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%.

„Tocmai de aceea, cunoscând și anticipând efectele acestui val de inflație asupra puterii de cumpărare, strategia noastră, a celor din Partidul Social Democrat în zona guvernamentală, a fost aceea de a acționa gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape pe care le-am anunțat în mai multe rânduri și anume: 2022 - anul compensării pierderii de putere de cumpărare; anul 2023 - anul stabilizării puterii de cumpărare; anul 2024, anul creșterii puterii de cumpărare”, a scris demnitarul.

El a menționat că acțiunile au fost diferite, pentru că și „inflația se resimte și afectează diferit puterea de cumpărare”.

„Iar dacă ne uităm la datele statistice, la o inflație cumulată în jur de 35%, vedem următoarele: a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3.620 lei la 5.176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflație; b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2.230 lei la 3.700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație; c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1.281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflație d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1.450 lei la 2.252 lei și va crește până la 2.761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație”, a adăugat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)