Măsurile avute în vedere în pachetul „Sprijin pentru România” ne dau perspectiva menținerii într-o zonă de creștere economică similară cu angajamentele inițiale, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, citat de Agerpres. El a subliniat că, pentru a avea o creștere ridicată în acest an, este necesară stimularea cu predilecție a sectorului de construcții și a agriculturii.

„Prognozele avute în vedere de către principalele instituții financiare internaționale au redus anticipația de creștere economică pe anul 2022 pentru România, însă acțiunile guvernamentale din pachetul «Sprijin pentru România», axate pe stimuli pentru investiții private în proporție de peste 60% din anvelopa bugetară alocată, respectiv 10,4 miliarde lei din 17,3 miliarde lei, ne dau perspectiva menținerii într-o zonă de creștere economică similară cu angajamentele inițiale, evident cu condiția ca stimulii să ajungă la timp și țintit în economie. O să avem în curând, la jumătatea lunii mai, și datele semnal cu privire la PIB pe trimestrul I, iar elementele de proiecție pe primele două luni ne arată semne de inversare a trendului din trimestrul IV 2021, respectiv o ușoară revenire”, a explicat Adrian Câciu în Parlament, la „Ora Guvernului”.

El a adăugat că, în paralel, creșterea colectării veniturilor bugetare și accesarea fondurilor europene „au fost, sunt și vor fi priorități ale actualului Guvern”. Astfel, în primul trimestru al anului 2022, s-au încasat cu peste 21% mai multe venituri decât în perioada similară a anului trecut, respectiv cu 18,2 miliarde lei mai mult, de la 85,8 miliarde lei în 2021 la 104 miliarde lei în 2022. Creșterea colectării veniturilor fiscale a înregistrat un plus de 21,8%, iar a contribuțiilor de asigurări de 9,2%.

De asemenea, a mai spus ministrul, conform datelor pentru primul trimestru, se înregistrează o creștere de 67% a sumelor provenite din fonduri europene, respectiv 8,1 miliarde lei față de 4,9 miliarde lei anul trecut.

„În materie de cheltuieli publice, avem în vedere o eficientizare a execuției bugetare a acestora coroborată cu prioritizarea cheltuielilor pe investiții și mai ales pentru investiții în derulare, investiții mature. Pentru a avea o creștere economică ridicată în acest an este necesară stimularea rapidă a economiei, cu predilecție pe sectorul de construcții și agricultură, care s-au manifestat sub potențial la finalul anului 2021, coroborat cu abordarea angajată de continuare a consolidării fiscale și de creștere a colectării veniturilor bugetare și absorbție accelerată a fondurilor europene avute la dispoziție. Datele de pe primul trimestru ne confirmă că suntem în această ipostază și veniturile, mai ales din fonduri europene, sunt într-o creștere accelerată”, a punctat Adrian Câciu.

Ministrul Finanțelor a subliniat că, la începutul anului 2022, România înregistra o datorie publică de 49% din PIB, în creștere cu 13,7 puncte procentuale față de 2019 și cea mai mare majorare din ultimii 30 de ani, valoarea nominală fiind mai mare cu 203 miliarde lei.

„De asemenea, România se afla în procedura de deficit excesiv, declanșată în aprilie 2020 ca urmare a înregistrării în 2019 a unui deficit de 4,3% din PIB, respectiv în 2020 de 9,3% din PIB, sens în care s-a asumat un angajament de reducere a deficitului până la finalul lui 2024, cu un calendar ce prevede, sau prevedea, un deficit de 8% în 2021, de 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și 3,9% în 2024. Referitor la acest aspect (...) precizez că România a reușit să închidă anul 2021 cu o țintă de deficit mult mai curajoasă, respectiv 7,15% din PIB, deficit ESA, față de 8% cel programat”, a mai spus Câciu.

El a semnalat că dobânzile la care se împrumuta România la preluarea guvernării erau de 5,5%, în creștere de 2,11 ori față de începutul anului 2021, când se situau la 2,6%. Totodată, inflația era de 7,8%, în creștere de 3 ori față de începutul anului 2021. Deficitul de cont curent a încheiat anul cu 7% din PIB, în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2020, iar economia a încetinit în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce a făcut ca în 2021 să se înregistreze un avans de doar 5,9% față de 7% prognozat.

„Am declarat încă de la începutul mandatului că suntem într-o situație complicată, cu pronunțate dezechilibre macroeconomice a căror ajustare necesită timp și acțiuni concrete și consecvente la nivel guvernamental și economic pentru a se reveni într-un cadru macroeconomic sustenabil. Primele acțiuni concrete au fost acelea de reducere a deficitului pe anul 2021, atât pe cash, cât și pe ESA, față de programări și rectificările bugetare, astfel că am încheiat anul 2021 cu un deficit cash de 6,7% față de 7,13% programat (...) Reducerea deficitului s-a făcut atât pe seama unei colectări mai bune în ultima lună a anului - am avut încasări cu 7 miliarde lei mai mult decât media primelor 11 luni din 2021 - cât și pe seama unei mai bune gestionări a cheltuielilor publice la final de an. O a doua acțiune concretă care a oferit predictibilitate economiei românești a reprezentat-o adoptarea legilor bugetare și strategiei fiscal-bugetare înainte de începutul anului bugetar 2022”, a afirmat ministrul.

Acesta a mai menționat că alte acțiuni care au avut loc și au loc în aceste zile vizează adaptarea acțiunii guvernamentale la provocările ivite încă de la finalul anului trecut, dar și odată cu apariția efectelor economice generate de conflictul din Ucraina, respectiv combaterea creșterii prețurilor la energie și gaze și sprijin pentru economia României pentru a putea face față costurilor ridicate generate de șocurile în lanțurile de aprovizionare europene în zona combustibililor și produselor agroalimentare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)