Rezultatele preliminare arată că România a încheiat anul 2022 cu un deficit pe ESA de 6%, față de 6,2% cât se estimase anterior, a declarat, în plenul Senatului, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, citat de Agerpres. "Ceea ce pot să vă spun ca rezultat de ansamblu este că, în România, conformarea voluntară la plata taxelor a crescut la 87,5%, de la 85%. Evident, o să privesc acest lucru cu prudență și am să spun că aș vrea să văd și în acest an păstrarea acestui trend, de ce nu creșterea conformării voluntare. Acesta ar deveni un element structural. Încă o dată aș mai vrea să leg niște lucruri și să le și explic. Cine se uită la deficitele României, fără a face legătură cu modul cum funcționează economia, ar trebui să mediteze un pic, pentru că deficitele reprezintă o poză de moment a economiei. În ceea ce privește deficitul bugetar, după cum știți, România este în procedură de deficit excesiv încă din anul 2020. A fost declanșată împotriva României, deși în toată Europa procedura fusese suspendată și este suspendată inclusiv în anul 2023. Situația din pandemie a generat un deficit mare pe ESA, de 9,4%, și România s-a angajat să-l reducă până în 2024 la 3%. Drept pentru care asta s-a și făcut. Atât în 2021, cât și în 2022, deficitele au fost reduse peste ținta asumată Programul de convergență și Programul de reducere stabilit împreună cu Comisia Europeană. Astfel, în 2021, România trebuia să ajungă la un deficit ESA de 8% și a încheiat cu 7,1% și anul 2022 trebuia să încheie cu 6,2%, iar rezultatele preliminare ne arată că suntem pe ESA la 6%. Acest efort va continua", a spus Adrian Câciu la "Ora Guvernului".

Potrivit ministrului, creșterea economică înregistrată de România în trimestrul IV din anul anterior este una "foarte bună". "Crizele care au apărut suprapuse, prețurile la energie, inflația, istorică din punctul meu de vedere, are o repetitivitate după 20 de ani, ne pun la grea încercare atât pe partea de buget, de sustenabilitate, dar mai ales pe partea de funcționare a economiei, pentru că are efect asupra consumului, fie el de capital, fie de bunuri de larg consum. Cu toate acestea, însă, 2022 s-a încheiat o creștere economică. Astăzi a apărut și provizoriu pe trimestrul IV și confirmă o creștere economică, din punctul meu de vedere, foarte bună, de 4,8%. Se putea mai mult? Posibil, dacă am fi avut niște acțiuni mai curajoase la începutul anului 2022, vorbesc după apariția conflictului din Ucraina. Pentru că efectul prețurilor la energie este cel mai dureros efect pe care îl resimte orice român și orice companie din România. Evident, Guvernul a venit în sprijinul economiei și al cetățenilor cu o serie de măsuri. Dacă ne uităm la ele și dacă vreți să vă fac o poză: la un deficit de 5,7% pe cash, cu o datorie care se închide ca pondere în PIB în anul 2022 la 47,2%, de la aproape 50%, când a fost la preluare, Guvernul României a venit cu un sprijin pentru economie și cetățeni cu un plus de 47 de miliarde. Mulți vor spune că a fost făcut pe seama inflației. Eu spun că a fost făcut dual și a fost făcut și pe o mai bună orientare în unele zone de cheltuieli publice", a explicat Adrian Câciu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)