Uniunea Europeană impune României și statelor-membre ca, de la 1 ianuarie 2023, să lase 4% din suprafața agricolă necultivată pentru biodiversitate și peisaj, dar am cerut reconsiderarea acestei poziții, deoarece asta ar însemna aproape 300.000 de hectare în țara noastră și nu cred că își permite cineva să lase o astfel de suprafață neproductivă, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, citat de Agerpres. „Încă din decembrie, de la primul Consiliul de miniștri la care am participat, am solicitat Uniunii Europene și Comisiei Europene să-și reconsidere poziția, pentru că situația globală în care ne aflam la momentul respectiv și mai ales, iată, în aceste momente, nu cred că mai impune aceste obiective ambițioase de mediu fără să se țină cont de specificitatea fiecărui stat-membru. Să lași 4% din suprafața agricolă a unei țări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că își permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafață neproductivă, mai ales a unei țări cum este România, cu un sol atât de fertil”, a afirmat Adrian Chesnoiu, după ședința de Guvern. El a precizat că discuțiile pe acest subiect nu s-au încheiat, iar la Consiliul de miniștri din 21 martie acestea vor continua.

„Continuăm discuțiile acestea. Luni (21 martie 2022 - n. r.) merg la Consiliul de miniștri și vom dezbate în continuare acest subiect. Suntem una dintre țările care susținem să cultivăm fiecare metru pătrat de pământ, astfel încât să putem asigura securitatea alimentară și siguranța aprovizionării cu alimente și pentru alte țări care nu pot produce necesarul de cereale. Obligația mea este să aduc la cunoștința factorilor europeni orice problemă cu care se confruntă statul-membru și să fac propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ”, a spus ministrul.

În altă ordine de idei, ministrul a declarat că România are capacități de procesare a rapiței și a dat asigurări că nu există o criză a uleiului. „Măsurile pe care noi le luăm vin să stabilizeze cumva sectorul. Prețul și formarea prețului au alte componente care nu țin neapărat de domeniul de activitate de care răspund. Zilnic discut cu producătorii și vă spun că este o diferență uriașă între a te îngrijora și a se întâmpla lucrul pentru care te îngrijorezi. În situația în care nu se întâmplă nimic o perioadă de 6, 7 luni, un an, există posibilitatea să apară astfel de deficiențe, dar suntem Guvernul României și venim cu soluții. Lucrurile acestea o să-și producă efectele și impactul va fi diminuat. O să vedeți asta în perspectiva viitoare. Cred că oamenii văd o schimbare și în perioada asta, pentru că vorbeam de aceste triplări la produsele agroalimentare încă de acum două luni și ele nu s-au întâmplat. Au apărut creșteri de prețuri, dar nu atât de mari, încât să putem spune că avem deficiențe majore. În România se produc cam 1,3 milioane de tone de rapiță pe o suprafață de 450.000 de hectare. Anul acesta chiar a fost o suprafață puțin mai mare, undeva la 470.000 de hectare. Capacitățile de procesare există, pentru că rapița poate fi procesată în aceleași infrastructuri ca floarea-soarelui. Fabricile de floarea-soarelui din România pot procesa și rapiță. Dacă va exista necesar, cu cantitatea de rapiță pe care o avem, cu siguranță putem suplini pentru alte state care ne-ar putea solicita un astfel de produs. Nu există o criză a uleiului. Noi producem floarea-soarelui cam de trei ori cât consumăm la necesarul intern”, a menționat oficialul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)