Adrian Chesnoiu: Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească
Telex » Știri 9 decembrie 2021
Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, după adoptarea de către Camera Deputaților a inițiativei legislative care modifică Legea cooperației agricole și permite gospodăriei țărănești să devină membru asociat în cooperativele agricole, informează Agerpres. „Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar. Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, susține ministrul Agriculturii.
MADR a anunțat, într-un comunicat, că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr. 566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.
Potrivit sursei citate, pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie să sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri: cooperative agricole de servicii; cooperative agricole de achiziții și vânzări; cooperative agricole de procesare; cooperative agricole de manufacturiere și mică industrie în agricultură; cooperative agricole de exploatare și gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole și a efectivelor de animale; cooperative agricole, care pot desfășura, în comun, anumite activități; cooperative agricole pentru asistență mutuală și asigurare agricolă; alte tipuri, formate cu respectarea legii.
Cooperativa agricolă este formată din: membri cooperatori fondatori, membri cooperatori acționari și membri cooperatori asociați, iar președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori și este de drept președintele Consiliului de Administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.
Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole, conform legii, constau în scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creștere și/sau activitate de reproducție: pentru primii 5 ani de la intrarea în producție, pentru cele nou înființate și tot pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înființate.
De asemenea, sunt scutite de la plata impozitului pe profit cooperativele de achiziții și vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare și mică industrie agricolă și de exploatații și gestionare a terenurilor silvice, piscicole și a efectivelor de animale pentru primii 5 ani de la intrarea în producție, pentru cele nou înființate și pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înființate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro.
Alte facilități acordate pentru înființarea cooperativelor agricole vizează scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi și de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere și scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă.
Nu în ultimul rând, membri cooperatori sunt scutiți de la plata impozitului pe clădiri și terenuri utilizate pentru obținerea producției agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiția valorificării a 50% din producția finală prin/către cooperative. În condițiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal, precizează comunicatul Ministerului Agriculturii.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice