Adrian Chesnoiu: Peste 600.000 de fermieri din zona agriculturii de subzistență dețin circa 50% din suprafața agricolă
Telex » Știri
26 mai 2021
Peste 600.000 de fermieri din zona agriculturii de subzistență dețin circa 50% din suprafața agricolă a țării, dar realizează 10%-15% din producția agricolă, a afirmat președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, citat de Agerpres. El a subliniat că acești fermieri dețin suprafețe foarte mici de teren.
„România este o țară care se împarte în trei categorii, mă refer în principal la zona de agricultură vegetală. Prima categorie ar fi agricultura de subzistență. Pe baza datelor pe care le deținem, avem peste 600.000 de fermieri angrenați în zona de agricultură, dar pe suprafețe foarte mici de teren – și unde aș putea să spunem că agricultura încă se face cu sapa și cu căruța sau cu carul. Este o întindere destul de mare, dar putem să vedem că această zonă de agricultură este cea regăsită preponderent în mediul rural al populației, încă majoritară în România – și care nu întrevede dezvoltarea unei activități comerciale din această zonă de agricultură de subzistență. Practic, își asigură traiul zilei de mâine”, a menționat Adrian Chesnoiu, la o videoconferință despre agricultura inteligentă.
„Apoi, avem o categorie a fermierilor medii/mijlocii unde putem vorbi de ferme cuprinse între 10 și 100-150 de hectare de teren, care sunt puțin mai tehnologizați, realizează venituri exclusiv din zona de agricultură. Pe zona de performanță, vorbim de aproximativ 4.000 de fermieri care dețin 30% din suprafața agricolă a României, dar care realizează 70% din producțiile de cereale înregistrate în România și asta nu o pot face decât prin inteligență și performanță”, a mai spus Adrian Chesnoiu.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice