România produce 5% din totalul mașinilor înmatriculate în Uniunea Europeană (UE), la ora actuală, timp în care industria auto națională generează aproximativ 13% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării, a declarat, într-o dezbatere de specialitate, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Adrian Sandu, citat de Agerpres. „Industria auto a fost, este și va continua să reprezinte unul dintre principalele sectoare economice ale României. Cifra de afaceri generată, în 2023, a atins valoarea de 33 de miliarde de euro, adică aproximativ 13% din PIB-ul României și un procent la export de peste 27% în totalul exporturilor naționale. Pentru 2024 n-am primit încă bilanțurile pe final de an, sperăm să avem o creștere la fel, undeva la 35 de miliarde de euro, cifră de afaceri, bazându-ne pe faptul că producția la Dacia a fost una bună, iar la Ford a fost una în creștere. La finalul anului 2024, am înregistrat o creștere de 9,17% a producției de vehicule, la 560.000 de unități. România este la momentul actual pe locul cinci în Europa ca producție de autoturisme. În România se fabrică 5% din totalul mașinilor înmatriculate în Uniunea Europeană, deci stăm bine și foarte bine în ceea ce privește exportul. Am văzut niște cifre zilele trecute într-un studiu în care se spunea că exportăm de 43 de miliarde și importăm de 45 de miliarde, ceea ce însemna că balanța aferentă sectorului auto este una negativă. Doresc să vă spun că a fost o greșeală în acel studiu publicat în presă, acolo fiind incluse totodată și celelalte mijloace de transport, nu numai automobile, ci și trenuri, autobuze, troleibuze și tramvaie”, a explicat Sandu. Potrivit oficialului ACAROM, balanța comercială în ceea ce privește industria auto este una favorabilă României.

„România exportă mult mai mult decât importă. Importăm componente, vehicule noi pe piața din România, dar exportăm mult mai mult. Exportul este undeva la aproximativ 30-31 de miliarde de euro, iar importurile sunt de maximum 23-24 miliarde de euro. Suntem undeva într-o pasă bună. Totuși, am avut probleme, au fost dificultăți la export cauzate de neaderarea la Schengen, ceea ce ne-a pus probleme în privința timpilor de așteptare în vamă și a fluidității transporturilor atât pe zona de intrare, cât și pe zona de ieșire. Acum ne putem bucura că, într-adevăr, avem un transport mai fluid, dar rămâne zona de vamă între Turcia și Bulgaria, dat fiind faptul că aprovizionăm o serie de componente din Turcia, dar și exportăm prin Turcia și în Turcia vehicule. Acolo mai sunt timpi de așteptare destul de ridicați”, a menționat Adrian Sandu.

Acesta a adăugat că, în privința infrastructurii naționale de transport, România are nevoie de dezvoltare pe toate palierele.

„Trebuie să spunem, în mod evident, că nu avem nevoie doar de infrastructură de transport rutier, nu avem nevoie doar de autostrăzi, ci avem nevoie de cale ferată adusă la un standard corespunzător. Vedem și aici că se mișcă lucrurile, dar ceva mai încet, fiindcă avem magistralele de transport unde încă există restricții de viteză de 20 - 30 km/h. Viteza de transport marfă în România este mult, mult scăzută față de cea din vestul Europei. Deci, mergem până la vamă cu maximum 25 km/h, viteză medie transport marfă, după care creștem la 40-60 de kilometri, viteză medie, incluzând timpii de așteptare și de tranzit. Avem nevoie de upgradarea rețelei de transport feroviar atât spre vestul Europei, cât și spre est, spre port, fiindcă folosim intensiv Portul Constanța ca transport atât al autovehiculelor produse în România, cât și pentru componente”, a afirmat reprezentantul ACAROM.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)