Aproape două treimi (62%) din suprafaţa ecosistemelor europene este expusă la niveluri excesive de azot, în timp ce, la capitolul biodiversitate, capitalul natural nu este încă protejat, conservat şi ameliorat în Europa, se menţionează în raportul „Mediul european - situaţia actuală şi perspective 2020” (SOER 2020), publicat, la finalul anului trecut, de Agenţia Europeană de Mediu (AEM), informează Agerpres. „Poluarea aerului continuă să afecteze biodiversitatea şi ecosistemele, 62% din suprafaţa ecosistemelor europene fiind expusă la niveluri excesive de azot, care duc la eutrofizare. Ne aşteptăm la intensificarea impactului schimbărilor climatice asupra biodiversităţii şi ecosistemelor, în timp ce activităţi ca agricultura, pescuitul, transporturile, industria şi producerea energiei continuă să ducă la reducerea biodiversităţii, la extracţia resurselor şi la emiterea de emisii nocive (...) Pământul îşi pierde biodiversitatea într-un ritm extrem de rapid, în prezent fiind ameninţate cu dispariţia mai multe specii decât în oricare alt moment din istoria omenirii. De fapt, există dovezi că traversăm a şasea extincţie în masă a biodiversităţii. Este clar că acum capitalul natural nu este încă protejat, conservat şi ameliorat conform ambiţiilor cuprinse în PAM 7 (Programul general al Uniunii de acţiune pentru mediu - n. r.)”, se menţionează în document.

Datele oficiale arată, totodată, că, la nivel mondial, aproximativ 75% din mediul terestru şi 40% din cel marin sunt grav afectate, în prezent. De asemenea, 23% dintre specii şi 16% dintre habitatele protejate sunt într-o stare favorabilă de conservare, „Europa nefiind în grafic către atingerea ţintei generale de oprire a declinului biodiversităţii până în 2020”.

Raportul SOER 2020 relevă, pe de altă parte, că populaţia lumii a ajuns la 7,5 miliarde de locuitori. În acest context, numărul celor care locuiesc în oraşe mari depăşeşte patru miliarde, pe fondul creşterii producţiei economice de 12 ori faţă de 1950, în paralel cu o creştere similară a folosirii îngrăşămintelor pe bază de azot, fosfat şi potasiu. Totodată, consumul de energie primară a crescut de cinci ori. „În perspectivă, aceste evoluţii globale vor continua probabil să mărească presiunile asupra mediului. Prognozele arată că, până în 2050, populaţia lumii va creşte cu aproximativ o treime, ajungând la 10 miliarde. La nivel mondial, utilizarea resurselor s-ar putea dubla până în 2060, cererea de apă crescând cu 55% până în 2050, iar cererea de energie cu 30%, până în 2040. Marea accelerare a adus fără îndoială beneficii majore, alinând suferinţa şi sporind prosperitatea în multe părţi ale lumii. De exemplu, a scăzut puternic procentajul populaţiei lumii care trăieşte în condiţii de sărăcie extremă - de la 42% în 1981, la sub 10%, în 2015. Aceleaşi evoluţii au produs, însă, deteriorarea pe scară largă a ecosistemelor”, notează specialiştii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)