Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București a intrat într-o categorie superioară
Numărul 4, 7-13 februarie 2017 » Direct de la sursă
Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București (AIHCB), cel mai mare din România, a înregistrat 10,98 milioane de pasageri în 2016, după o creștere cu 18,3% a tranzitului de pasageri pe aeroporturile Capitalei, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), companie care administrează cele două aeroporturi din municipiu. Astfel, aeroportul din Otopeni a intrat într-o categorie superioară, ieșind din categoria aeroporturilor cu 5-10 milioane de pasageri pe an, în care s-a aflat în ultimii ani, informează News.ro.
Aproximativ 85% dintre pasagerii aeroportului „Henri Coandă” au avut ca origine sau destinație, în anul anterior, statele Uniunii Europene.
În 2015, AIHCB a înregistrat un trafic de 9,3 milioane de pasageri.
Pe cele două aeroporturi ale Capitalei (Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București și Aeroportul Internațional București Băneasa – „Aurel Vlaicu”) s-au înregistrat anul trecut 120.700 de mișcări aeronave (aterizări și decolări), dintre care 108.200 mișcări pe aeroportul Otopeni. „Evoluția numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale CNAB depășește tendința generală înregistrată la nivel european. În plus, pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat o creștere substanțială a numărului de mișcări de aeronave, devansând și la acest capitol trendul european. Astfel, anul trecut, numărul mișcărilor de aeronave pe aeroporturile din București a crescut cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului 2015”, a precizat compania, într-un comunicat.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național