AMOFM București: Rata șomajului în Capitală, 1,29% în octombrie
Telex » Știri
9 decembrie 2020
15.317 şomeri, dintre care 8.220 femei, erau înregistraţi la sfârşitul lunii octombrie în evidenţele Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti, rata şomajului fiind de 1,29%, similară cu cea din luna anterioară, potrivit unui comunicat remis al instituţiei, citat de Agerpres. Din totalul şomerilor înregistraţi, 4.793 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 10.524 erau şomeri neindemnizaţi.
Pe grupe de vârste, la finalul lunii octombrie erau înregistraţi 390 de şomeri sub 25 de ani, 1.417 şomeri aveau între 25 - 29 de ani, iar şomerii între 30 - 39 de ani erau în număr de 3.643. Alţi 4.434 şomeri aveau între 40 şi 49 de ani, 3.053 persoane fără loc de muncă aveau între 50 şi 55 de ani, iar 2.380 de şomeri depăşeau 55 de ani.
Şomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AMOFM Bucureşti la finalul lunii octombrie (34,12%), urmaţi de cei cu studii superioare (28,20%), iar 18,26% au absolvit şcoala profesională/de arte şi meserii.
Şomerii cu nivel de studii gimnaziale reprezintă 16,41% din totalul şomerilor înregistraţi, cei cu studii postliceale sunt 1,97%, iar cei cu studii primare şi fără studii - 1,04%.
În ceea ce priveşte nivelul de ocupabilitate, structura şomerilor se prezintă astfel: 1.957 persoane foarte greu ocupabile, 4.581 greu ocupabile, 4.385 mediu ocupabile, iar 4.394 sunt persoane uşor ocupabile.
Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AMOFM Bucureşti.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național