În urmă cu câteva zile a fost dat publicității Anuarul Statistic al României 2019. Cum bine știu profesioniștii contabili, există un decalaj între momentul apariției Anuarului și datele definitive pe care le conține. Am mai avut prilejul să remarcăm că este nevoie de timp pentru ca datele operative să fie aprofundate cu un plus de informații, de clarificări, inclusiv prin corecturi, astfel încât Anuarul ediția 2019 să reflecte adevăratele stări de fapt din 2018. Sigur, statisticile, la zi, pe care le consemnăm prioritar în publicația noastră prezintă cel mai mare interes în lumea afacerilor, însă, pentru a putea identifica principalele tendințe de evoluție a economiei românești este imperios necesar să luăm în considerare datele definitive, nu numai pentru un anumit an, ci pentru o perioadă îndelungată. Acestor necesități și exigențe le răspunde, acum, ca și în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, masivul volum de date referitoare la societatea românească, în general, și la economia țării, în special, adică Anuarul Statistic al României, cu edițiile lui succesive, vreme de decenii și chiar de secole.

Aceste precizări nu prefațează o prezentare exhaustivă a unui volum cu aproape 800 de pagini, ci și-au propus doar să informeze despre apariția unui instrument deosebit de util pentru toți cei care sunt angajați – în special prin profesie – în procesul de dezvoltare a economiei noastre naționale, în context european și mondial.

Bineînțeles, ceea ce interesează în cel mai înalt grad privește resursa umană în cele mai diverse ipostaze, de la evoluțiile demografice până la sănătate, educație și capacitatea de a produce valoare adăugată.

La prima vedere, dacă operăm cu indicatorii care privesc totalul populației apte de muncă, al celei ocupate, numărul de salariați, de întreprinzători, locurile de muncă vacante, gradul de pregătire profesională pare suficient pentru a contura imaginea pieței forței de muncă. Ei bine, la capitolul respectiv, sunt prezentate date statistice referitoare la nu mai puțin de 44 de elemente componente ale respectivei piețe. Numai simpla enumerare a acestora ar ocupa un spațiu de câteva ori mai mare decât cel rezervat comentariului de față. Pentru a ne da seama de maniera în care sunt aprofundate (fie și numai principalele aspecte ale acestei complexe teme) redăm titlurile primelor trei tabele: „Populația după participarea la activitatea economică după sexe și medii”; „Ratele de activitate, ocupare și șomaj după nivelul de educație, pe sexe și medii”, „Structura populației ocupate pe activități ale economiei naționale și după statutul profesional”. Dacă adunăm datele de pe toate tabelele ajungem la peste o mie, întrucât se operează potrivit clasificării ramurilor și subramurilor economiei naționale și criteriului teritorial, adică se prezintă situația din fiecare județ și din municipiul București.

În cazul în care recurgem la comparații nu numai cu anul precedent (în cazul nostru, cu 2017), ci și cu date conținute de anuarele statistice pentru perioade mai lungi, ne putem forma opinii bine fundamentate despre tendințele care s-au afirmat, în timp, și care, după toate probabilitățile, își vor prelungi influențele în viitor. Este vorba despre o continuă adâncire a deficitului de forță de muncă, în special în ramurile care au cele mai mari șanse de dezvoltare, despre profesii calificate și înalt calificate consonante cu progresul științifico-tehnic, despre mobilitatea și flexibilitatea profesională, sub impactul acelorași factori, despre modalitățile de folosire a resurselor umane în vederea diminuării decalajelor dintre județe și regiuni de dezvoltare.

Este limpede că și la nivel de firme, toate aceste tendințe se cer luate în considerare, deoarece planurile de afaceri pe termen mediu și lung, inclusiv politicile investiționale, nu pot avea o doză acceptabilă de realism fără raportarea la mișcarea ramurilor și subramurilor și la potențialul existent la nivel național și la cel administrativ-teritorial.

Întrucât în Anuarul Statistic recent apărut sunt prezentate datele definitive pentru anul 2018, nu a fost cazul să recurgem la cifre. Situația la zi prezintă unele modificări, dar, în general, confirmă și reconfirmă tendințele la care ne-am referit. Remarca este întru totul valabilă și în privința celorlalte 22 de capitole ale Anuarului. În acest mod, răspunde direct imperativului permanent prezent din activitatea profesioniștilor contabili de a se raporta, în analizele de specialitate, la relația dintre macro și microeconomie pe baze obiective. O asemenea abordare este esențială, mai ales în contextul în care datele primare sintetizate în Anuar sunt furnizate tocmai prin documentele pe care le întocmesc la nivel de firme. Avem, aici, de-a face cu echivalentul situațiilor definite de zicala „de la lume adunate și, apoi, la lume date”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)