Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională un  proiect de Ordin privind declararea serviciilor de trimitere contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național și pentru aprobarea modelului, conținutului, modalităților de depunere pentru declarația informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național. În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, inițiatorii menționează, între altele, că prin Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024, instituția își propune edificarea bazelor de date prin culegerea și procesarea de informații disponibile pe platformele online în vederea identificării de comportamente fiscale neconforme și adaptarea măsurilor corespunzătoare.

„Comerțul electronic reprezintă acea activitate de cumpărare/vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanță, activitate specifică politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. În România, comerțul electronic a apărut la sfârșitul anului 1999 cunoscând o creștere semnificativă în ultimii ani, mai ales ca rezultat al pandemiei COVID, ajungând în prezent în faza de maturitate. În prezent, în România se observă că majoritatea firmelor manifestă un interes deosebit în ceea ce privește crearea și înființarea magazinelor virtuale. Firmele au înțeles că un magazin virtual este soluția ideală pentru maximizarea vânzărilor și a calității serviciilor lor. Dorința firmelor de a deține un magazin virtual a fost facilitată ca urmare a extinderii infrastructurii de comunicații, scăderii prețului de acces la Internet, creșterii numărului de posesori de calculatoare și scăderii neîncrederii în comerțul electronic”, subliniază inițiatorii proiectului. Fiind un domeniu nou și în expansiune continuă, comerțul electronic a devenit extrem de atractiv pentru toate categoriile de agenți economici. De asemenea – menționează ANAF – cadrul legal specific pentru acest domeniu este foarte puțin reglementat și astfel s-a constatat că există un procent semnificativ de operatori economici care activează în mediul online și care nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Aceste obligații se referă atât la înregistrarea și autorizarea activității, cât și la declararea veniturilor obținute, respectiv achitarea taxelor și impozitelor datorate.

Conform datelor statistice disponibile, comunicate de ONRC, în 2019 erau înregistrate 19.988 entități cu cod CAEN principal 4791 - Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet. Acest număr a crescut în 2020 la 24.415, iar la finalul 2021 erau la 29.808. La acestea se mai adaugă numeroase alte entități care au aceasta activitate ca una secundară.

Administrarea fiscală a activităților din sectorul comerțului electronic necesită o abordare diferită față de cea reglementată prin procedurile uzitate în mod curent, aspect ce rezultă din specificul acestui tip de comerț, respectiv: ▪ absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor, ceea ce face dificilă identificarea jurisdicției fiscale; ▪ controlarea de la distanță a domeniilor web; ▪ utilizarea unor metode de plată variate (ramburs, plăți online, criptomonede etc).

Conform inițiatorilor proiectului, principalele riscuri asociate ale comerțului electronic sunt: ▪ neînregistrarea fiscală și nedeclararea veniturilor; ▪ anonimitatea: comercianții pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări fără să fie obligați să furnizeze foarte multe informații despre ei înșiși; ▪ avantaje concurențiale incorecte; ▪ vânzarea de produse ilegale/contrafăcute și/sau introducerea în circuitul comercial a unor produse care nu au proveniență legală (nu există documente justificative sau există documente care nu atestă proveniența reală).

Un specific al activității de comerț online din România este acela că majoritatea cetățenilor care efectuează achiziții online încă preferă ca mijloc de plată sistemul ramburs cu numerar. Mai mult decât atât, comercianții online, în special cei din zona gri, preferă remiterea rambursurilor încasate de operatorii de servicii de curierat de la clienții finali tot cu numerar. „Astfel, întrucât operatorii de servicii de curierat reprezintă un intermediar între clientul final și operatorul magazinului online, aceștia colectează și pot furniza informații esențiale pentru ANAF în vederea identificării beneficiarilor reali ai încasărilor aferente tranzacțiilor online”, se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ.

Prin OUG 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a introdus obligația furnizorilor de servicii poștale de trimitere contra ramburs de a furniza lunar organului fiscal central informații referitoare la trimiterile poștale care au ca particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate.

Proiectul de Ordin supus consultării publice are la bază și art. 59 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură Fiscală, care prevede:

(2¹) În scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poștale de trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilității secretului corespondenței, să furnizeze lunar organului fiscal central informații referitoare la trimiterile poștale care au ca particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate.

(2²) Informațiile referitoare la trimiterile poștale se referă la: a) numărul de înregistrare și data trimiterii poștale; b) datele de identificare a expeditorului; c) numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare; d) adresele de expediție, respectiv livrare; e) contravaloarea bunului livrat.

(2³) Perioada de stocare a datelor prevăzute la alin. (2²) este de 5 ani, calculată de la data primirii de către organul fiscal central, urmând ca datele să fie șterse automat după împlinirea acestui termen.

(2⁴) Furnizorul de servicii poștale informează persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate privind transmiterea acestora către organul fiscal central.

(2⁵) Persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate potrivit alin. (2^1) beneficiază de toate drepturile prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

În acest context, ANAF a elaborat acest proiect de Ordin care cuprinde modelul, conținutul, modalitățile de depunere pentru declarația informativă privind declararea serviciilor de trimitere contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național și pentru aprobarea modelului, conținutului, modalităților de depunere pentru declarația informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)