Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. Prin proiectul de act normativ, urmează să fie reglementate următoarele:

♦ procedura ce trebuie urmată de către organele fiscale centrale în ceea ce privește cesiunea creanțelor bugetare în cazul debitorilor aflați în procedura insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor acte normative în baza cărora s-a declanșat procedura insolvenței, respectiv: ▪ dispoziții generale aplicabile întregii proceduri de cesiune a creanțelor bugetare; ▪ procedura privind demararea selecției cesionarului, aplicabilă de către comisia de selecție a cesionarului; ▪ componența și funcționarea comisiei de selecție a cesionarului, precum și procedura de derulare a selecției; ▪ procedura de încheiere a contractului de cesiune a creanțelor bugetare, precum și etapele ulterioare derulate de organele fiscale competente;

♦ formularele utilizate de organele fiscale centrale în derularea procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare, respectiv: a) Certificat de atestare fiscală; b)  Certificat de atestare fiscală pentru contribuabilii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii; c) Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanțelor bugetare; d) Anunț privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanțelor bugetare; e) Oferta privind cesiunea creanțelor bugetare; f) Decizie privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; g)  Acord de principiu privind cesiunea creanțelor bugetare; h) Înștiințare privind stabilirea valorii garanției în vederea înlocuirii sau redimensionării acesteia; i)  Înștiințare privind reîntregirea sau reconstituirea garanției; j) Înștiințare privind neconstituirea garanției în vederea cesiunii creanțelor bugetare; k) Notificare pentru solicitarea acordului privind declararea ofertantului câștigător în procedura de cesiune a creanțelor bugetare; l) Decizie de modificare a deciziei privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; m) Referat pentru aprobarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; n) Invitație pentru semnarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; o) Contract de cesiune a creanțelor bugetare; p) Înștiințare privind nerespectarea clauzelor din contractul de cesiune a creanțelor bugetare; q) Act adițional la Contractul de cesiune a creanțelor bugetare.

De asemenea – se menționează în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ –, s-a reglementat că fac obiectul cesiunii creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune, respectiv: a) cele admise în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz; b) cele prevăzute la lit. a), dar admise sub condiție suspensivă; c) cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. (2) lit. a), lit. a¹), lit. b¹), lit. c) și lit. e) din Codul de procedură fiscală; d) cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz; e) cele curente, respectiv cele certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, conform documentelor din care rezultă.

Nu fac obiectul cesiunii sumele de rambursat/restituit pentru care există cereri în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante, având în vedere că acestea nu se încadrează în prevederile art. 264^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora ”creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței”. În urma soluționării cererilor de rambursare/restituire, sumele aprobate vor fi distribuite conform prevederilor legii insolvenței.

Totodată, s-a prevăzut că prețul de pornire a cesiunii este valoarea creanțelor bugetare ce pot face obiectul cesiunii, cu excepția celor care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz. „Precizăm că, valoarea creanțelor bugetare exceptate conform celor menționate anterior, nu a fost luată în considerare la stabilirea prețului de pornire a cesiunii întrucât acestea ar fi trebuit anulate de către creditorul bugetar ANAF, potrivit art. 266 alin. (8) din Codul de procedură fiscală, în situația închiderii procedurii de insolvență sau de reorganizare judiciară”, menționează inițiatorii proiectului, în Referatul de aprobare. 

În ceea ce privește creanțele bugetare care sunt admise, sub condiție suspensivă, în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, ANAF precizează că acestea fac obiectul cesiunii și se au în vedere la stabilirea prețului cesiunii, ținând cont de faptul că acestea sunt datorate de debitori, iar actele administrative prin care acestea au fost stabilite nu au fost suspendate la executare potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare sau OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea efectuării cesiunii creanțelor bugetare, condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ sunt:

a) prețul cesiunii trebuie să acopere cel puțin 50% din prețul de pornire a cesiunii. „S-a avut în vedere voința legiuitorului la momentul adoptării Legii nr. 113/2020, în sensul că nu s-a mai stabilit o valoare prag pentru prețul ce poate fi încasat în contul creanțelor bugetare. Totuși, pentru a fi în consens cu principiile fiscale în domeniul colectării creanțelor bugetare, s-a prevăzut un procent minim de preț, similar cu cel existent în cazul valorificării bunurilor sechestrate potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. Astfel că, prețul cesiunii nu poate fi mai mic de 50% din prețul de pornire a cesiunii. În fapt, la stabilirea unui astfel de procent se are în vedere realizarea unor rezultate cât mai avantajoase ca urmare a stingerii creanțelor bugetare prin această procedură, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, respectiv acela de a încasa venituri la bugetul general consolidat, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, acela de a maximiza valoarea de stingere a obligațiilor bugetare pe care le datorează. Ținând cont de faptul că organul de executare trebuie să respecte principiile fiscale statuate prin legea specială, respectiv Codul de procedură fiscală, se impune să fie aplicate reguli similare în raport cu alte proceduri derulate de acestea, sens în care s-a avut în vedere procentul minim de valorificare a bunurilor sechestrate, potrivit art. 250 din acest cod. De altfel, valoarea creanțelor bugetare ce se cesionează poate fi asimilată unui «bun» pe care organul fiscal îl valorifică, astfel că, ținând cont de faptul că nu există o prevedere specială pentru stabilirea prețului minim ce se poate obține din cesiunea de creanțe bugetare, se va aplica procentul de 50% utilizat la valorificarea bunurilor sechestrate”, menționează inițiatorii proiectului, în Referatul de aprobare.

b) plata prețului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, astfel:

b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune;

b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;

b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii.

În ceea ce privește termenul de 3 ani, s-a avut în vedere stabilirea unui termen optim pentru plata prețului cesiunii de creanță, în cazul în care cesionarul optează pentru plata prețului într-o perioadă mai mare de 30 zile.

c) constituirea de garanții, cu excepția situației în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune. Prin constituirea de garanții s-a avut în vedere ca statul să se comporte similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, în ceea ce privește asigurarea recuperării creanțelor bugetare, în cazul în care cesionarul nu achită prețul cesiunii la termenele prevăzute în contractul de cesiune a creanțelor bugetare. În acest caz, contractul de cesiune a creanțelor bugetare devine titlu executoriu în baza căruia organul fiscal central demarează procedura de valorificare a garanțiilor constituite de cesionar.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)