Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, noi Norme metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior. Potrivit inițiatorilor, promovarea acestui act normativ este determinată, în principal, de necesitatea creării cadrului pentru aplicarea directă a legislației vamale unionale referitoare la auditul vamal, notificarea datoriei vamale, exercitarea dreptului de a fi ascultat de către persoana supusă controlului vamal ulterior. În acest context, ANAF propune „abrogarea Ordinului vicepreședintului ANAF nr. 7521 / 2006 și promovarea unui nou ordin care să stabilească normele metodologice specifice inițierii, derulării și încheierii controlului vamal ulterior, cu respectarea întocmai a legislației unionale în domeniu”.

Prin noul proiect elaborat de ANAF se urmărește, potrivit Referatului de aprobare a actului normativ, introducerea unor noi aspecte, cu privire la:

♦ Asimilarea auditului vamal ulterior cu controlul ulterior general, urmând ca prin procedura de lucru internă să se pună în aplicare Ghidul privind auditurile în domeniul vamal, document confidențial elaborat de DG TAXUD, destinat doar uzului autoritățior vamale ale statelor membre. Această prevedere a fost reglementată în cuprinsul noului ordin la art. 11 lit. a) astfel:

„Acțiunile de control se pot desfășura în următoarele forme:

a) control general reprezintă activitatea de verificare a tuturor operațiunilor vamale pentru o perioadă determinată. Auditul vamal ulterior poate fi asimilat controlului general. Controlul general este, de regulă, un control planificat.”

♦ Comunicarea motivelor care stau la baza luării unei decizii nefavorabile și exercitarea dreptului de a fi ascultat de către persoana supusa controlului vamal ulterior, în conformitate cu reglementările comunitare.

♦ Introducerea unor prevederi privind aplicarea art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii privind notificarea datoriei vamale, termenul de prescriere a notificării unui debitor și posibilitățile de extindere si suspendare a acesteia, respectiv „Nicio datorie vamală nu se notifică debitorului după expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat naștere datoria vamală”.

Inițiatorii menționează că au existat situații în care, în urma misiunilor de verificare ale Curții de Conturi sau Audit intern, s-a constatat că au fost întocmite acte de control cu nerespectarea termenului de prescriere a notificării datoriei vamale, în sensul în care aceste acte erau întocmite avându-se în vedere termenul de prescriere de 5 ani astfel cum era prevăzut în Codul de Procedură Fiscală și nu termenul de 3 ani prevăzut în Codul vamal al Uniunii.

Astfel în noul ordin a fost introdus un nou articol - ART. 32, care reglementează că durata efectuării controlului vamal ulterior este stabilită prin ordinul de control, aceasta putând fi extinsă în cazuri temeinic justificate, în funcție de obiectivele controlului, fără a se depăși termenul de prescriere a notificării datoriei vamale, prevăzut la art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

♦ Necesitatea introducerii unei prevederi referitoare la unele sarcini și atribuții care nu intră în sfera de competență a autorității vamale ca urmare a solicitărilor primite din partea organelor de urmărire/ cercetare penală. În astfel de situații, autoritatea vamală nu poate da curs acestora, întrucât nu există prevederi stabilite în acest sens prin Regulamentul de organizare și funcționare. Prin asimilare, există o astfel de reglementare prevazută la art.13, alin (3) din Codul de procedură fiscală, și se aplică doar structurii de inspecție fiscală din cadrul ANAF. În noul ordin, această prevedere este cuprinsa in ART.55.

♦ Actualizarea actelor normative invocate în cuprinsul ordinului, cu incidență în activitatea de supraveghere și control vamal ulterior. Spre exemplu, Ordinul 7521/2006 prevede că Decizia pentru regularizarea situației poate fi contestată conform procedurii prevăzute în titlul IX din OG nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și instrucțiunilor pentru aplicarea acesteia, aprobate prin OPANAF nr. 519/2005. În prezent, aceste acte normative sunt abrogate, situație în care s-a procedat la actualizarea și indicarea celor în vigoare respectiv, Legea nr. 207 / 2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

♦ Introducerea unor noi documente utilizate în cadrul desfașurării activității de control vamal ulterior, respectiv Invitația (la art. 29,respectiv anexa nr. 3) și Somația (la art. 30, respectiv anexa nr. 4)) în situația în care persoana controlată nu poate fi identificată la sediul declarat sau nu cooperează cu echipa de control în timpul desfășurării controlului.

De asemenea, proiectul are ca scop eliminarea prevederilor referitoare la:

ANAF menționază că actul normativ va viza creșterea capacității instituționale a Direcției Generale a Vămilor de a organiza, îndruma, monitoriza și verifica derularea acțiunilor de control ulterior la nivel național, precum și valorificarea rezultatelor obținute, dând posibilitatea clarificării mai multor aspecte legate de inițierea, desfășurarea și eficientizarea acțiunilor de control vamal ulterior.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)