Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi în transparență decizională un proiect de Ordin privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de control a Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF). ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (OUG 74/2013), s-a înființat Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF), structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală. Conform prevederilor ART. 137^1 „Rezultatele controlului antifraudă” din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la finalizarea controlului antifraudă se încheie proces-verbal de control, în condițiile legii. De asemenea, la art. 15 alin. (1) din OUG nr. 74/2013 se menționează că ANAF, în exercitarea atribuțiilor proprii, încheie, ca urmare a controalelor efectuate, procese-verbale de control/acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, precum și pentru constatarea împrejurărilor unor fapte prevăzute de legea penală. Totodată, potrivit art. 8 alin. (3) din actul normativ menționat, personalul cu atribuții de control din cadrul DGAF întocmește procese-verbale și acte de control, în care sunt consemnate constatări ce sunt valorificate în condițiile legii.

Prin publicarea OUG nr. 23/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reorganizarea activității acesteia, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse o serie de modificări OUG nr. 74/2013. Printre modificările aduse se regăsește reintroducerea funcției specifice de „inspector antifraudă”, precum și o reașezare a structurii organizatorice a DGAF.

Totodată, ca urmare a procesului de reorganizare a ANAF, în anul 2021, activitatea vamală a fost preluată de Ministerul Finanțelor (prin Legea nr. 268/2021 a fost înființată Autoritatea Vamală Română) fapt pentru care sintagma „vamală” a fost eliminată din cuprinsul noului proiect de act normativ.

„De altfel, în scopul asigurării conformității cu normele de protecție a datelor cu caracter personal adoptate de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în anul 2016, respectiv Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), la nivelul DGAF, au fost analizate formularele utilizate în activitatea de control a inspectorilor antifraudă, împreună cu responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal de la nivelul ANAF. În acest sens, după analiza întreprinsă, s-a luat decizia eliminării, din cuprinsul actelor de control, a anumitor date cu caracter personal, dintre care exemplificăm codul numeric personal (cu excepția procesului-verbal) și adresa de domiciliu a reprezentantului contribuabilului”, se spune în Referatul de aprobare.

Potrivit art. 6 alin. (2) lit. n) din OUG nr. 74/2013, dacă în desfășurarea activității specifice se constată împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, inspectorii antifraudă au obligația să sesizeze organele de urmărire penală.

Inițiatorii proiectului menționează, totodată, în Referatul de aprobare, că, din practica controalelor a rezultat că, în multe situații, contribuabilul nu dă curs solicitării inspectorilor antifraudă de a prezenta documente în vederea efectuării/continuării verificărilor, solicitare formulată prin intermediul formularului „Invitație”, cu consecința elaborării de acte de sesizare a organelor de urmărire penală în temeiul art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 241/2005).

Potrivit textului de lege invocat anterior „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație.”

La nivelul DGAF există soluții de clasare comunicate de organul de urmărire penală motivate de faptul că nu s-a uzitat și comunicat contribuabililor în cauză documentul intitulat „Somație”, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru acest considerent. De asemenea, introducerea documentului „Somație” asigură o practică unitară la nivelul organelor de control fiscal, documentul fiind reglementat și prin OPANAF nr. 3711/2015 privind modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de inspecție fiscală.

Totodată, ca urmare a recomandării Direcției generale de legislație Cod procedură fiscală, reglementări nefiscale și contabile din cadrul Ministerului Finanțelor au fost modificate instrucțiunile de completare a documentelor „Invitație” și „Somație”, în sensul inserării, în cuprinsul instrucțiunilor de completare și utilizare, a precizărilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare: „Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații de către contribuabil/plătitor, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a da posibilitatea contribuabilului/plătitorului să își exercite dreptul sau să își îndeplinească obligația. Termenul poate fi prelungit, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului fiscal”.

De asemenea,  conform  prevederilor  art. 6  alin. (1)  lit. g)  din OUG  nr.  74/2013  și art.  7  lit.  D  pct.  10  și  15  din  HG  nr. 520/2013  privind  organizarea  și  funcționarea ANAF, cu modificările și completările ulterioare,  în exercitarea  atribuțiilor  proprii,  inspectorii antifraudă,  ca urmare  a controalelor  efectuate,  au  dreptul  de  a  preleva  probe, eșantioane,  mostre  și  alte  asemenea  specimene  și  să  solicite  efectuarea  expertizelor tehnice  necesare  finalizării  actului  de  control.

În acest  context,  în  vederea  clarificării  formularisticii  necesare  pentru  realizarea  activității  de  prelevare  a  probelor  de  marcaje și eșantioane de bunuri/produse ambalate, inițiatorii proiectului precizează că se impune introducerea actului/documentului de control denumit „Proces-verbal de prelevare probe”. „Acest document de control este necesar pentru a releva mai clar caracterul secvențial al controlului prin prezentarea în mod distinct a activității de prelevare a probelor de marcaje și eșantioane de bunuri/produse ambalate, ca etapă a controlului antifraudă”, se relevă în Referatul de aprobare.

De asemenea, inițiatorii mai menționează că, prin Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, Codul de procedură fiscală a suferit modificări legislative, printre acestea regăsindu-se și cele prevăzute la art. 137^1 „Rezultatele controlului antifraudă” după cum urmează:

”ART. 137^1 Rezultatele controlului antifraudă

(1) La finalizarea controlului operativ și inopinat se încheie proces-verbal de control/act de control, în condițiile legii. Un exemplar al procesului-verbal de control/actului de control se comunică contribuabilului/plătitorului.

(2) Procesul-verbal/actul de control prevăzut la alin. (1) constituie mijloc de probă în sensul prevederilor art. 55, inclusiv în situația în care în conținutul său sunt prezentate consecințele fiscale ale neregulilor constatate.

(3) Contribuabilul/Plătitorul își poate exprima punctul de vedere față de constatările menționate în procesul-verbal/actul de control în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare”.

Noutatea constă în posibilitatea ca un contribuabil/plătitor să își exprime punctul de vedere față de constatările menționate în cuprinsul procesului-verbal încheiat la finalizarea controlului, în termen de 5 zile de la comunicare acestuia.

De asemenea, odată cu intrarea în vigoare a OG nr. 31/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, au fost aduse, printre altele, o serie de modificări ale art. 137¹ din Codul de procedură fiscală, din care ANAF exemplifică dreptul contribuabilului de a emite punct de vedere asupra constatărilor din procesul-verbal, analizarea punctului de vedere a contribuabilului și, în cazul în care reiese că „este necesară refacerea controlului și/sau a procesului verbal/actului de control, după caz, conducătorul structurii dispune măsurile necesare conform celor constatate”.

Totodată, ca urmare a acțiunii în contencios administrativ și fiscal ce a avut ca obiect „anulare act administrativ fiscal” vizând OPANAF nr. 3838/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin Decizia 1840 din 28 martie 2022 consideră că „procesul-verbal de genul celor reglementate în Ordinul nr. 3838/2015 prezintă caracter unilateral, neputându-se vorbi despre o natură bilaterală a procesului-verbal de control, acesta reprezentând rezultatul unilateral al activității desfășurate de inspectorii antifraudă în exercitarea autorității publice (...)”

Având în vedere aceste aspecte, pentru a preîntâmpina o eventuală soluție nefavorabilă bazată pe practica judiciară și pentru ca ordinul ce va reglementa modelului și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de control a Direcției generale antifraudă fiscală să fie în acord cu concluziile sentinței instanței de judecată, sintagma „bilateral” din cuprinsul pct. 1 de la Capitolul I al anexei 1b la OPANAF nr. 3838/2015 a fost eliminată.

Un alt element de noutate constă în modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale prin Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, noutate ce se regăsește la art. 10 alin. (1) potrivit căruia în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute de lege, contribuabilul/plătitorul verificat are posibilitatea ca, în termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat,  în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, de a acoperi integral prejudiciul, prin plată efectivă. În acest context, fapta nu se pedepsește iar organul fiscal nu sesizează organele de urmărire penală, contribuabilul/plătitorul fiind înștiințat în acest sens. Pe acest aspect, anexa 1 b din proiectul de Ordin a fost completat în mod corespunzător la pct. 3 de la lit. D din Anexa 1 b la proiectul de Ordin.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)