De aproape un secol și jumătate, ziua de 1 Mai constituie un foarte potrivit prilej de reflecții pe tema muncii proprii, a colectivităților profesionale din care facem parte, a tot ceea ce generează valoare adăugată la scară națională, regională, europeană și globală.

Cum este firesc, în atenție se află multe elemente care privesc o istorie îndelungată cu numeroase momente de un dramatism extrem, dar și de pași înainte spre cucerirea și consolidarea dreptului la muncă, a statutului social echitabil al tuturor celor care participă la sporirea avuției naționale ca sursă și țel ale prosperității.

În acest context, fiecare profesie se remarcă și prin specificul ei, prin formele proprii de manifestare și ca tendințe de evoluție pe termen scurt, mediu și lung. La ceea ce definește, de exemplu, profesia contabilă, în perioada actuală și în perspectivă, ne referim în fiecare număr al publicației noastre. Din tot ceea ce relatăm, analizăm și desprindem drept concluzii rezultă că în România se regăsesc tot mai pregnant tendințele care se afirmă pe plan mondial, în special reinventarea profesiei ca efect al actualei revoluții științifico-tehnice, cu accent pe promovarea digitalizării și inteligenței artificiale.

Exemple de bune practici acoperă o arie tot mai largă, care include, între altele, orientarea programelor de perfecționare profesională, măsuri de reducere a inegalităților dintre femei și bărbați pe piața muncii, adaptarea învățământului public și privat la cerințele noi ale economiei, inclusiv ale celei circulare, îmbunătățirea mecanismelor dialogului social, înscrierea legislației muncii pe traiectoria întăririi solidarității și promovării eticii, extinderea și întărirea economiei sociale.

Intensificarea și aprofundarea dezbaterilor consacrate acestor teme atestă conștientizarea rolului și importanței muncii în prezent și în viitorul previzibil, constituindu-se în expresii practice ale prețuirii activităților de calitate, ca sursă, alături de capital, a împlinirii aspirațiilor de mai bine personale, familiale, naționale și la scara întregii umanități.

Date fiind interacțiunile dintre micro-, mezzo- și mondo-economie, prezintă un interes deosebit, de la nivelul individual până la cel național, cunoașterea și interpretarea corectă a ceea ce se întâmplă în lume pe piața muncii. Astfel, studii recente anticipează o redefinire globală a relației dintre angajați și angajatori, în vederea depășirii stărilor de stres, de tensiune generate și de recentele crize, care s-au manifestat în majoritatea firmelor prin restructurări în vederea eficientizării modului de utilizare a resurselor umane, materiale și financiare.

Sub impactul noilor tehnologii se desfășoară un proces accelerat de însușire a cunoștințelor specifice, de asimilare a unor noi abilități. O temă deosebit de preocupantă vizează raportul dintre cantitatea și calitatea muncii prestate, direct în entitățile economico-sociale sau de la distanță. Experiența acumulată în timpul pandemiei este studiată la toate nivelurile decizionale și în toate domeniile pentru găsirea și aplicarea de soluții optime legate, firește, și de specificul fiecărei profesii. Sunt luate în calcul avantajele și dezavantajele concrete ale fiecărui tip de activitate. Astfel, curentul dominant de opinie, în momentul de față, susține modelele hibride, care pot să genereze mai multă valoare adăugată, întrucât prezintă un grad mai înalt de flexibilitate, de operativitate pentru adaptarea la schimbările care au loc în întreaga viață economico-socială a țării și la nivel global.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)