Pe măsură ce se conturează un bilanț mai cuprinzător al perioadei care a trecut de la începutul anului, devine posibil să se identifice cu mai multă rigoare tendințele care se pot afirma în lunile următoare, ceea ce prezintă un interes deosebit nu numai pentru operatorii economici, ci și pentru întreaga populație a țării. Mai multe repere ale predicțiilor au fost oferite de surse publice importante, precum Banca Națională a României, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, precum și de foruri internaționale, în primul rând, FMI, BIRD, Comisia Europeană și BERD.

Întrucât creșterea economică din trimestrul I a fost determinată mai ales de un cumul de factori conjuncturali, analizele se focalizează pe trendurile de mai lungă durată, ceea ce permite să se formuleze unele anticipări preliminarii, demne de tot interesul. În cazul cel mai bun, se prognozează o cvasistagnare în al II-lea trimestru al anului, sub triplul impact al crizei energetice, războiului din Ucraina și celor dintâi semne ale crizei alimentare. De altfel, acestea au fost și principalele subiecte ale recentei reuniuni a Forumului Economic Mondial de la Davos.

Desigur, interesează în special aspectele concrete ale predicțiilor. Evoluțiile luate în calcul implică valori relativ reduse ale excedentului de cerere agregată, cu toate consecințele care decurg de aici. Consumul privat va continua să reprezinte principalul motor al creșterii economice, chiar dacă ritmurile se vor diminua, probabil, tot sub influența predominantă a factorilor externi.

Ajungem, astfel, și la tema esențială a oportunităților generate tot de factorii exogeni. Sunt mari șanse ca starea exportului net să se îmbunătățească în continuare în pofida prețurilor externe nefavorabile. Rămân ca surse majore de îngrijorare tendințele de creștere substanțială a deficitului de cont curent pe fondul înrăutățirii raporturilor de schimb.

Atenția analiștilor se concentrează în prezent, într-o mai mare măsură comparativ cu trecutul apropiat și foarte apropiat, asupra unor procese și fenomene de pe piața muncii. În acest sens, nu se poate face abstracție de blocajele intervenite în lanțurile de aprovizionare și de producție și de costurile tot mai mari cu materiile prime și energia, elemente de bază ale pârghiilor de competitivitate, mai ales că s-a înregistrat un avans foarte modest al productivității sociale a muncii. Presiunile salariale, determinate în special de rata înaltă a inflației, de diminuarea puterii de cumpărare, cu efectele negative cunoscute asupra celor mai vulnerabile și defavorizate categorii sociale, sunt de luat în calcul, cu multiplele lor consecințe. De climatul social depind, mai ales acum, într-o măsură decisivă, șansele ieșirii din criză cu costuri cât mai mici. De asemenea, pe piața forței de muncă se manifestă fenomene contradictorii, deficitul alternând, în funcție de ramuri și subramuri ale economiei, cu un excedent, ceea ce face ca dimensiunile șomajului să se mențină relativ constante, respectiv la un nivel redus, în comparație cu perioadele antecriză. Mai sunt de consemnat, îndeosebi din perspectiva activității profesioniștilor contabili, stările de fapt de pe piețele financiare, în acest sens fiind de remarcat recentele date ale BNR referitoare la evoluția indicatorilor monetari pe primele patru luni ale anului în curs.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 15,8% (numai 1,8%, în termeni reali), pe seama majorării cu aproape 20 de procente a componentei în lei (5,1%, în termeni reali) și a sporirii cu 6,8% a componentei în valută exprimată în lei (6,3% la sută, în cazul exprimării indicatorilor în euro).

În același timp, depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de peste 62% în total, au crescut cu 0,5% față de luna martie, până la aproape 300 de miliarde de lei. Însă, comparativ cu luna aprilie 2021, avem de-a face cu un minus de 6,6 la sută, în termeni reali.

Prin urmare, sunt evoluții în line cu ansamblul fenomenelor economico-sociale din actuala perioadă. În concluzie (fie și numai o concluzie preliminară), se poate aprecia că ne aflăm încă în plină criză, iar – în acest context – numai măsurile proactive și nu cele prociclice ne pot ajuta să depășim dificultățile actuale și să reluăm, în noile condiții, o creștere și o dezvoltare economică sănătoase.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)