„Cursă cu obstacole” spre necesarul echilibru economic
Numărul 15-16, 20 apr. - 3 mai 2022 » Comentariul ediției
Pe măsură ce se înmulțesc datele referitoare la evoluția economiei noastre naționale în primul trimestru al anului în curs, devin tot mai numeroase și analizele cu caracter prospectiv, raportate la obiectivele stabilite mai ales prin fundamentarea bugetului public pe 2022. Fie că referențialul vizează perioada corespunzătoare din 2021, fie că se examinează dinamicile comparativ cu lunile precedente, rezultatele sunt, în esență, aceleași, adică marchează o vizibilă încetinire a ritmului creșterii economice, prefigurându-se astfel un al doilea trimestru de relativ regres, ceea ce aduce în atenție posibilitatea de nedorit a unei recesiuni tehnice.
În acest context, nu putem să facem abstracție de faptul că în amintita fundamentare a bugetului general consolidat pe anul 2022 se prevede o creștere a PIB de 4,6%. Cum bine se știe, în funcție de acest obiectiv s-au dimensionat aproape toți indicatorii și indicii macroeconomici, de la deficitul bugetar până la alocările de resurse pe ramuri și subramuri, precum și pe entitățile administrativ-teritoriale. Or, diminuarea PIB schimbă, uneori semnificativ, atât ponderile, cât și valorile absolute ale veniturilor și cheltuielilor bugetare.
Evident, în condițiile date, preocupările decidenților de la toate nivelurile și din toate domeniile se focalizează pe utilizarea pârghiilor de contracarare a influenței factorilor negativi, iar – în acest sens – pe primul plan se află accesarea operativă și la cote tot mai ridicate a fondurilor europene nerambursabile, inclusiv (iar în multe situații prioritar) a celor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bineînțeles, aici intervine măsura în care se îndeplinesc angajamentele asumate de țara noastră la termenele convenite cu autoritățile de la Bruxelles, ceea ce reconfirmă și necesitatea de a se elimina restanțele înregistrate până în prezent.
Întrucât factorul extern, mai cu seamă în conjunctura geopolitică actuală, are o influență aproape fără precedent asupra economiei românești, se impune a se lua în considerare caracterul ambivalent al acestuia, adică riscurile, dar și oportunitățile. Se conturează, de pe acum, posibilități noi de atragere a unor investiții străine masive, ca urmare a realocărilor în curs de desfășurare, precum și a celor preconizate pentru viitorul previzibil. La fel, dificultățile noi în funcționarea lanțurilor de aprovizionare fac necesară o mai bună utilizare a capacităților de producție din țară pentru o serie importantă de bunuri și servicii.
Se mai pot menționa efectele acțiunii unor factori externi asupra procesului inflaționist, după cum nu se pot ignora pericolele la adresa securității României pe multiple planuri, inclusiv cele legate de războiul cibernetic. Cu toate acestea, ar fi extrem de păgubos (ca să folosim un termen mai puțin dur) să se subaprecieze potențialul intern de ieșire din criză, respectiv punerea în valoare a resurselor încă insuficient folosite, pornindu-se de la unitatea dintre muncă și capital. Sigur, gestionarea mai eficientă a bugetului public reprezintă o cale importantă de ameliorare a stărilor de fapt din economie, din întreaga societate, atât pe ansamblu, cât și pe segmentele verticale și orizontale, așa cum o atestă și recentele măsuri guvernamentale, dar această sferă de acțiune nu epuizează, nici pe departe, tema punerii pe prim-plan a factorului intern, firește, în conexiunea din prezent cu cel extern. Bunăoară, exploatarea cât mai grabnică la o scară cât mai largă a resurselor de hidrocarburi din platoul românesc al Mării Negre constituie un obiectiv realist, dar condiționat și de accelerarea procesului legislativ în materia specifică. Apoi, a devenit limpede că sectorul bancar dispune de posibilități mai mari, comparativ cu cele fructificate până acum, pentru finanțarea adecvată a economiei reale.
La toate acestea se adaugă resursele firmelor, potențialul propriu de majorare a investițiilor, de adaptare a managementului lor la condițiile în schimbare de pe piața internă și de pe cea externă. Rezultatele înregistrate de firmele de top confirmă și reconfirmă valabilitatea orientării actului decizional la scară micro în consonanță cu procesele și fenomenele macro, mezo și mondoeconomice, întrucât interdependențele de la aceste niveluri sunt atât de strânse încât numai prin luarea lor în considerare este posibil să se facă față noilor provocări, dar și noilor oportunități nu numai conjuncturale, ci și de largă perspectivă.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național