88% dintre membrii Generației Z (tinerii născuți aproximativ între anii 1995 și 2003) din România afirmă că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a-și îmbunătăți viața proprie, în timp ce media globală a membrilor Generației Z care răspund similar se situează la 70%, potrivit rezultatelor studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, publicat de Deloitte România, informează Agerpres.

Ponderea membrilor Generației Z din România care afirmă că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a îmbunătăți viața comunității din care fac parte este de 78%.

În ceea ce privește membrii generației milenialilor (persoanele născute aproximativ între  anii 1983 și 1994), 80% dintre românii din acest grup de vârstă declară că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a-și îmbunătăți viața proprie, în timp ce media globală a membrilor generației milenialilor care răspund similar se situează la 71%. Ponderea membrilor generației milenialilor din România care afirmă că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a îmbunătăți viața comunității din care fac parte este de 68%.

În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generații spun că au respectat recomandările autorităților în domeniul sănătății publice, cu peste 10% mai mult decât media globală a reprezentanților celor două generații care au răspuns similar.

Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generațiile milenialilor și Z sunt educația și dezvoltarea abilităților personale și profesionale, după cum au răspuns 37% dintre milenialii români și 38% dintre membrii Generației Z. În continuare, 35% dintre milenialii români și 30% dintre reprezentanții Generației Z sunt îngrijorați de nivelul de corupție din mediul de afaceri și din politică, iar 29% dintre mileniali și 27% dintre membrii Generației Z sunt preocupați de protecția mediului.

La nivel global, cele mai mari preocupări ale exponenților milenialilor sunt legate de menținerea stării de sănătate (28%), șomaj (27%) și protecția mediului (26%), în timp ce persoanele din Generația Z pun pe primul loc protecția mediului (26%), urmată de șomaj (25%) și menținerea stării de sănătate.

Pandemia a creat incertitudine cu privire la viitorul financiar al celor două generații, astfel că 44% dintre milenialii români sunt stresați în cea mai mare parte a timpului, ușor peste media globală, de 41%.

În cazul Generației Z, 51% dintre respondenții din România spun că sunt stresați aproape permanent, comparativ cu media globală, de 46%. Cei mai importanți factori de stres sunt resimțiți mult mai intens în România în comparație cu media la nivel global, potrivit rezultatelor studiului.

Astfel, pentru mileniali, sursele principale de stres sunt situația financiară pe termen lung (61% în România versus 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români versus 46% la nivel global), locul de muncă și perspectivele de carieră (56% în România versus 41% la nivel global), starea de sănătate fizică și mentală (51% vs 33%).

Pentru Generația Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România versus 47% la nivel global), urmat de aspectele ce țin de carieră (62% vs 50%), situația financiară pe termen lung (58% vs 48%) și starea de sănătate fizică și mentală (48% vs 35%).

Ajuns la cea de-a zecea ediție, studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey a fost efectuat în rândul a peste 14.500 de mileniali și a aproximativ 8.500 de membri ai Generației Z din 45 de țări din întreaga lume.

Printre intervievați s-au numărat atât angajați cu funcții executive în organizații mari, cât și persoane angajate pe bază de proiect, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, precum și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ, în special în cazul celor din Generația Z.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)