Analiză: Cifra de afaceri a service-urilor auto s-a dublat în ultimii zece ani
Numărul 43, 3-9 nov. 2020 » Analize și sinteze
Piaţa service-urilor auto din România a ajuns la o cifră de afaceri netă de peste 7,5 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul 2010, şi înregistrează un profit net ce depăşeşte 600 milioane de lei, de aproape cinci ori mai mare decât în urmă cu zece ani, arată o analiză realizată de experţii Sierra Quadrant, citată de Agerpres. Pe acest fond, analiştii sunt de părere că acest segment de piaţă necesită o reglementare mai strictă, care să prevadă termene foarte clare privind lucrările de reparaţii auto, întrucât, în prezent, multe dintre service-uri, marea lor majoritate slab capitalizate, au renunţat la stocuri şi lucrează numai la comandă, iar timpii de reparaţie, mai ales în cazul vehiculelor aflate în garanţie sau leasing, au ajuns să se întindă pe o durată de până la 3 - 6 luni.
Potrivit analizei citate, realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice, în România funcţionează peste 15.000 de firme care au ca obiect de activitate „Activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor” (COD CAEN 4520). Cele mai multe astfel de puncte de lucru sunt în Bucureşti (1.682), urmat de Cluj (805), Timiş (607), Bihor (601), Ilfov (595), Constanţa (547), Prahova (524), Argeş (497), Dolj (457), Braşov (443), Suceava (430) şi Iaşi (417).
Pe ansamablu, piaţa service-urilor auto a ajuns la o cifră de afaceri netă de peste 7,5 miliarde lei, un nivel mai mult decât dublu faţă de 2010, când afacerile erau de 2,97 miliarde lei. De asemenea, profitul net a depăşit 600 milioane lei, faţă de valoarea de 137 milioane lei, în urmă cu zece ani.
La finele anului 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 milioane). Cele mai recente statistici oficiale arată că, în prima jumătate a lunii octombrie 2020, s-au înmatriculat la nivel naţional 6.775 de vehicule noi şi 20.667 second hand.
Analiştii susţin că, în domeniul vânzării de maşini noi, este necesară impunerea unor condiţii mai stricte de funcţionare pentru dealeri, „în contextul în care aceştia au puţine service-uri, personal insuficient şi o lipsă aproape totală de piese în stocuri”.
Pe de altă parte, experţii spun că legea pe baza căreia funcţionează service-urile din România trebuie modificată în aşa fel încât să elimine posibilitatea reparării vehiculelor cu piese din dezmembrări. „Asistăm la un fenomen care a luat amploare în România - reparaţia maşinilor cu piese din dezmembrări. Cine garantează pentru calitatea acestora? Autorităţile trebuie să intervină mai puternic pe acest segment. Dacă mergeţi cu maşina la un service din cartier, cereţi informaţii despre piesele pe care urmează să le folosească. Evitaţi produsele second-hand, din dezmembrări, şi cereţi documentele de garanţie. Toate service-urile auto trebuie, conform legii, să asigure garanţie pentru lucrările efectuate, astfel că este absolut esenţial să solicitaţi documentele care prevăd acest lucru alături, bineînţeles, de factura şi bonul fiscal pentru serviciile prestate”', consideră consultanţii de la Sierra Quadrant.
De altfel, în ultimii ani, inspectorii Registrul Auto Român (RAR) au descoperit sute de cazuri de service-uri care nu aveau autorizaţie tehnică, nu înregistrau dovezi care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național