Se poate observa că aproximativ 90% dintre întreprinzătorii beneficiari ai programului Start-up Nation 2017 apreciază, cu diferite intensități, faptul că nu ar fi demarat afacerea fără suportul oferit prin acest program. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de cercetare privind profilul antreprenorului beneficiar al ediției 2017 a programului, document bazat pe o analiză derulată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Chestionarul utilizat a fost alcătuit din 53 de întrebări care au avut în vedere, între altele, identificarea unor caracteristici asociate întreprinderilor incluse în cercetare, prezentarea unor caracteristici demografice ale asociaților din întreprinderile analizate, motivația întreprinzătorilor beneficiari ai programului, implementarea efectivă a programului, facilitățile de creditare utilizate pentru program, precum și pentru activitatea curentă (post-implementare), activitatea desfășurată de întreprindere și experiența antreprenorului.

Cercetarea a inclus un eșantion format din 380 de respondenți, eroarea medie fiind de aproximativ 4,91%%, sub limita de 5% recomandată pentru acest tip de cercetare, rezultatele cercetării fiind, astfel, considerate  reprezentative. Cele mai multe firme incluse în cercetare au sediul în regiunile Nord-Vest (90), București-Ilfov (66), Nord-Est (48) și Centru (48). Majoritatea firmelor incluse în studiu au sediul/punctele de lucru în mediul urban (74,2%), fiind respectată distribuția existentă în populația generală a entităților economice din România. Numărul mediu de angajați din întreprinderile incluse în cercetare este de 4,6/întreprindere. Majoritatea firmelor (120 de firme, respectiv 31,58% din totalul respondenților) au indicat că numărul actual de angajați este de 2, în timp ce firma cu cei mai mulți angajați avea 22 la data completării chestionarului. În ceea ce privește domeniul de activitate, majoritatea respondenților își desfășoară activitatea în producție (68,9%), apoi în industriile creative (25,3%), IT (3,2%) și servicii (2,6%). 81,6% dintre firmele incluse în cercetare erau neplătitoare de TVA. Rezultatele colectate indică faptul că respondentul tipic asociat eșantionului de cercetare este de gen masculin (57,7%), are vârsta între 31-45 ani, este căsătorit (55,3%), are studii universitare (55,8%) și are pregătire în domeniul economic (28,5%).

Cercetarea și-a propus să identifice cele mai importante elemente referitoare la experiența anterioară a persoanelor implicate în afacerile finanțate prin programul Start-Up Nation și la motivațiile principale ale acestora. Prima caracteristică analizată a fost experiența totală profesională a persoanei/persoanelor implicate în calitate de asociat/asociați în firma beneficiară a programului. Cel mai redus nivel de experiență de acest gen a fost un an, în timp ce la polul opus s-a situat o persoană cu peste 40 de ani de experiență profesională. Media eșantionului se ridică la 8,69 ani de experiență anterioară.

În ceea ce privește modul în care această experiență a fost dobândită de către respondenții incluși în cercetare, rezultatele colectate indică faptul că majoritatea acestora au dobândit-o într-o firmă cu alt domeniu de activitate decât cel pentru care a fost obținută finanțarea prin Start-up Națion (280 răspunsuri, 73,7%).

Principalele motivații pentru demararea afacerii au fost dorința de a fi propriul șef/de a fi independent (298 răspunsuri), dorința unui câștig mai mare (220 răspunsuri) și nevoia de realizare, de a se simți împlinit (156 răspunsuri). Cea mai des întâlnită modalitate de informare referitoare la program a fost internetul/social media (47,4% dintre răspunsuri), apoi familia, prietenii și colegii (29,5%) și mass media (18,4%).

Unul dintre cele mai interesante aspecte analizate a avut în vedere existența afacerii în cazul în care finanțarea prin programul Start-up Nation: cu siguranță, nu – 48,4% dintre respondenți; mai degrabă nu – 39,4%; mai degrabă da – 7,37%; cu siguranță, da – 4,74%. „Se poate observa că aproximativ 90% dintre întreprinzători apreciază, cu diferite intensități, faptul că nu ar fi demarat afacerea fără suportul oferit prin acest program. Rezultatul relevă atât puncte forte (importanța programului), cât și disfuncționalități în sistemul economic (diferența dintre a începe și a nu începe un business rezidă într-o finanțare nerambursabilă relativ redusă)”, spun autorii raportului.

Majoritatea respondenților (peste 72%) au afirmat că au apelat la servicii de pregătire/scriere și implementare a proiectului.

Principala sursă de finanțare pentru proiectele din programul Start-up Nation a fost creditul-punte (304 răspunsuri au indicat acest aspect).

Raportul a analizat și întârzierile din întregul flux de implementare a proiectelor. Dintre persoanele care au răspuns la această întrebare, cele mai multe (88) au indicat drept entitatea la care au fost înregistrate întârzieri masive instituția bancară. În ceea ce privește dificultățile minore întâmpinate în perioada de implementare efectivă a programului, cele mai frecvente răspunsuri au avut în vedere colaborarea cu furnizorii (130), lipsa experienței în implementarea unor proiecte de acest gen (26) și comunicarea deficitară cu autoritatea contractantă (16).

Majoritatea respondenților (peste 90%) a menționat că obținerea creditului a fost facilă.

Un alt aspect analizat a vizat suportul partenerului financiar în continuarea activității respondenților, după obținerea finanțării. Cele mai frecvente răspunsuri au menționat oferirea de credite pentru investiții, precum și pentru capital de lucru.

„Datele colectate relevă faptul că majoritatea respondenților au deja o activitate efectivă de producție/prestare a serviciilor de minimum 12 luni, iar cei mai mulți au estimat că vor obține profit în următoarele 12 luni de activitate”, menționează autorii raportului.

Reamintim că Programul Start-up Nation – implementat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – își propune stimularea înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, crearea de locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii inovative, sprijinind financiar tinerii antreprenori. (Al.R.)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)